Delicium, afacerea cu gemuri și siropuri gândită de la 13 ani de un tânăr din Cluj, după modelul austriac

Lectură de 11 minute

01 Jul 2021 - Interviuri și Analize

Delicium, afacerea cu gemuri și siropuri gândită de la 13 ani de un tânăr din Cluj, după modelul austriac

Roxana Vasile

Abonează-te pe  

Delicium este afacerea lui Paul Căpușan, un tânăr din Cluj-Napoca care și-a descoperit viitoarea meserie dintr-o întâmplare, la vârsta de 13 ani, și care s-a încăpățânat să urmeze Facultatea de Horticultură, deși a fost îndrumat de părinți să se facă arhitect. Paul a vorbit într-un interviu pentru Retail.ro despre producția de fructe de pădure și cum zmeura a ajuns o afacere de succes.

 

În acest articol găsiți:

Tânărul a pornit de la 1,5 hectare de zmeură și a ajuns la 7 hectare în prezent, cu o gamă variată de peste 30 de produse, printre care dulcețuri și siropuri. Însă, ideea Delicium a apărut în mintea lui Paul încă de la 13 ani, în timpul unei plimbări cu bicicleta în Austria.

„Povestea începe, de fapt, acum 13-14 ani, cu o vizită la un văr din Austria. Am mers singur, aveam 13 ani atunci și am decis să mergem cu bicicletele. Și la un moment dat apare pe partea dreaptă o plantație de zmeură de vreo 3.000 de mp, unde erau tot feluri de fructe, era o gheretă la intrare. Și erau tot felul de reclame. Nu știam ce scrie pe ele pentru că scria în germană. Nu știam germană la vremea respectivă. Nici acum nu știu (râde). Ce s-a întâmplat a fost că l-am întrebat pe vărul meu ce se întâmplă acolo și mi-a zis că se plătește o taxă de intrare, mănânci câtă zmeură vrei tu și dacă vrei să duci pentru acasă, ce culegi plătești la kilogram. Am plătit intrarea pentru amândoi și am mâncat zmeură până nu am mai putut. Dar am luat și pentru acasă într-o caserolă'', a povestit Paul Căpușan.

Fondatorul Delicium a urmat Liceul de Arte din Cluj, urmând cursuri de design ambiental, însă știa că își dorește altceva pentru cariera sa. Experienţa din Austria a avut un impact atât de puternic încât astăzi Paul are propria producție de zmeură și chiar mai mult de atât, în localitatea Borșa din ju­de­ţul Cluj.

„Am ajuns acasă după o săptămână și ceva în Austria și am început să le spun alor mei că vreau să pun zmeură, zmeură și iară zmeură. Și așa am ținut-o până în clasa a 12-a. Eu eram la liceul de arte, pe design ambiental în Cluj și ai mei voiau, evident, să merg la Facultatea de Arhitectură. Dar eu aveam deja planurile făcute și, chiar dacă urmam un curs de vreo un an de zile, am vrut să fac ce îmi place. Ai mei voiau să mă înscriu la Arhitectură, dar eu eram deja admis la Horticultură în Cluj, unde am vrut să învăț cum se face o cultură de zmeură. În anul 3 de studii la Horticultură am înființat un hectar jumătate de plantație în localitatea Borșa din Cluj'', a mai explicat Căpușan.

Diversificare și adaptare

Paul povestește că a pornit de la producția de zmeură și s-a extins ulterior prin producția de alte fructe, dar și legume pentru dulcețurile, siropurile și zacuscă, toate procesate la rece.

Tânărul pasionat de horticultură a fost susținut de părinții săi în acest proces, iar investiția inițială în producția de zmeură a ajuns la circa 20.000 de euro.

Citeste si:

Magiunul de Topoloveni, din nou în topurile internaționale

Magiunul de Topoloveni, din nou în topurile internaționale

„Am început cu zmeură, am pus ulterior și căpșuni, și de anul acesta am plantat și afin și mure. Deci acum încercăm să avem toată gama de fructe de pădure'', a mai spus Paul.

Mai mult, tânărul nu a apelat la ajutor din partea autorităților și nu a accesat fonduri pentru producția de zmeură. Însă, este de părere că autoritățile trebuie să susțină producătorii care efectiv produc și că este necesară o departajare în acest caz..

„Eu consider că cea mai bună soluție ar fi ca statul să ofere ceva către cei care efectiv produc, nu către cei care nu produc și își cumpără, spre exemplu, mașină din banii pe care îi primesc din fonduri europene. Mulți bani se pierd aiurea din cauza asta. Nu există controale suficient de stricte ( ...) Ne tragem singuri preșul de sub picioare, ne furăm căciula, cum zicem noi'', a explicat Paul.

Obstacole apar pe parcurs

Delicium – Jams and Syrups, un brand născut din pasiunea pentru agricultură, a întâmpinat probleme pe parcurs. Multe dintre obstacole au fost în găsirea forței de muncă pentru culturile din producție locală, dar și în distribuirea produselor.

„Ne-am lovit de multe probleme, printre care și partea de cules și valorificarea producției. Am sperat că vom vinde spre procesori mari, însă procesatorii mari oferă prețuri foarte mici. A trebuit să ne adaptăm pentru că nu am avut nici prea mult personal să culegem. A trebuit să ne adaptăm pentru că livrăm produse perisabile și nu folosim substanțe toxice care să mărească perioada de valabilitate a fructelor. Astfel, produsele se stricau foarte repede și a trebuit să facem ceva'', a mai explicat antreprenorul.

Astfel, Delicium a început să proceseze fructele brute și să le vândă sub formă de dulcețuri, siropuri și o gamă de zacuscă. Paul Căpușan a povestit că, din 2018, procesarea produselor este principala sursă de venit a afacerii. Acesta nu s-a oprit aici și a decis că afacerea trebuie adaptată constant.

„Nu mai este la modă să mănânci dulceață dimineața, spre exemplu. Este competiție mare și trebuie să ne adaptăm iară și am decis să facem ceva mai mult decât o fermă obișnuită. Mi-am adus aminte ce am făcut în Austria, dar am mers mai departe.

Am deschis porțile fermei, dar am făcut-o într-un mod mai diferit, am combinat afacerea cu brunch-uri. Am început să fac evenimente la fermă și să organizez timp de 8 ore, spre exemplu, o zi cât mai plină și mai interactivă pentru cei înscriși. Am făcut atelier de făcut dulceață din fructele de pădure cu copiii, activități de drumeție într-o zonă apropiată de Borșa, dar și consumul nelimitat de fructe, le dăm voie să mănânce câte fructe vor ei, lapte rece și lapte cald'', mai spune Paul.

Delicium cumpără și materie primă (brânzeturi, legume) pentru procesare de la producătorii locali, care este servită în cadrul evenimentelor organizate la fermă.

Cum a rezistat afacerea în timpul pandemiei

Paul spune că producția a fost afectată în 2020, având în vedere că o mare parte din producția de produse procesate era comercializată în HoReCa. Astfel, afacerea a fost orientată către livrările la domiciliu pentru clienții direcți.

„Am pierdut un procent de aproximativ 60% din clienții noștrii pentru că erau din HoReCa. Practic 60% din vânzări mergeau către HoReCa. Nu a mai existat distribuție pe partea asta. A trebuit să facem ceva, să ne adaptăm și să investim tot mai mult timp și bani pentru a vinde către clientul final prin comenzi cu livrare la domiciliu și am trecut încet-încet și către livrări naționale. Am fost cumva constrânși de situație'', a mai explicat Paul.

Însă, el spune că i-au fost depășite așteptările pentru anul 2020 din punct de vedere financiar, iar afacerea a înregistrat vânzări de 460.000 de lei, comparativ cu vânzările din 2018, de aproximativ 110.000 de lei.

Problemele au continuat că apară și în 2021, din cauza schimbărilor constante de temperatură. Astfel, afacerea ar urma să înregistreze pierderi semnificative în 2021.

„Diferențele foarte mari de temperatură ne-au încurcat destul de tare. Am suferit foarte mult din cauza asta. Plantele de zmeur au ajuns la jumătate din înălțimea lor, adică jumătate din dezvoltarea lor în momentul respectiv. Deci, clar, și producția va fi la jumătate anul acesta. Ca plantație stăm prost, dar pe producție suntem mai bine, ne salvează partea de produse procesate și cea de evenimente'', a explicat producătorul din Borșa.

„Sunt probleme foarte mari cu forța de muncă''

În timpul verii, Paul Căpușan își petrece multe ore muncind. Transportă personal multe dintre comenzi, dar întâmpină probleme în recrutarea forței de muncă. Delicium are șase angajați la cules de zmeură în acest moment, dar producătorul spune că nu ia în considerare momentan recrutarea de forță de muncă din străinătate.

„Sunt probleme foarte mari cu forța de muncă, din lipsa personalului, mai ales pe partea de întreținere a culturilor. Din păcate, majoritatea persoanelor de la noi dimprejur din comune sunt preluați de către companiile mari care vin dimineața devreme și transportă tot personalul. Se cam duce tot personalul bun și rămân cei care nu vor să muncească și cu ei ar trebui să ne descurcăm. Însă, din păcate, nu ne putem descurca în ritmul ăsta. Avem în momentul de față 6 persoane, 6 angajați”, a povestit antreprenorul.

„Noi vom pierde cât timp nu ne putem ridica la standardele lor”

Întrebat despre consumul de produse tardiționale românești, Paul Căpușan susține că nu vede o îmbunătățire în acest sector și explică lipsa controalelor cu privire la calitatea alimentelor producătorilor locali.

„Nu, pentru că dacă mergeți în parcare la oricare supermarket, tot timpul este plin. Eu nu cred în chestii de genul acesta. Ne lăudăm că ne încurajăm producătorii locali și producția locală, dar mergem și cumpărărm de la toate supermarketurile. Ne uităm pe etichetă și scrie Germania, Polonia și altele. Nu cred. Eu cred că românii sunt încă cu mentalitatea că tot ce vine din străinătate este mai bun, asta pentru că acolo există constanță și există standarde.

La noi, din păcate, azi cumperi o telemea într-un fel, iar mâine, de la același producător este altfel produsul. Nu există constanță și calitatea de multe ori lasă de dorit. Vrei să cumperi de la producătorii locali pentru că este calitatea mai bună, dar când colo nu este. Chiar dacă vorbim despre producția de fructe și legume. Gândiți-vă că la noi nu există controale care să verifice nivelul de nitrați, nitriți etc. din produsele astea. Atunci, tot ce vine din străinătate este verificat și cu o siguranță mult mai mare. Și atunci noi vom pierde cât timp nu ne putem ridica la standardele lor. Întotdeauna'', a mai spus Paul Căpușan.

Producătorul mai spune că este interesat de extinderea afacerii cu zmeură în lanțurile de retail, însă, pentru acest aspect trebuie să întrunească anumite condiții care, spune Paul, „de multe ori sunt în defavoarea producătorului”.

Produsele fie sunt comercializate pe pagina Delicium.ro, fie prin platforme precum eMAG. Mai mult, producătorul are 15 puncte de livrare în Cluj și plănuiește să se extindă și internațional.

În plus, procesul de ambalare susține sustenabilitatea. Paul Căpușan spune că majoritatea recipientelor le sunt returnate de către clienți după folosirea produselor.

Paul Căpușan este pasionat și de apicultură, dar a mărturisit că nu se gândește să dezvolte o afacere în acest sens. ,,Momentan este strict pentru familie. Problema este că îmi ocupă foarte mult timp și atunci rămânem doar la stadiul acesta de hobby și pentru familie. Am 18 stupi de albine în momentul de față'', a mai spus fondatorul Delicium.

Retail.ro /  Retail.ro /  Interviuri și Analize /  Delicium, afacerea cu gemuri și siropuri gândită de la 13 ani de un tânăr din Cluj, după modelul austriac