Mădălina Dinu 
Înainte de a pleca din țară, Ioan Gherman lucra ca inspector de specialitate la CFR Iași. Cu toate acestea, nu era chiar neștiutor în ceea ce privește producția de brânzeturi, părinții săi având cirezi în localitatea Murfatlar, în perioada copilăriei sale.
Așadar, în Italia a avut prilejul de a învăța și mai multe lucruri despre arta de a prelucra brânzeturi, iar cunoștințele pe care le-a dobândit într-o fabrică din nordul Italiei a reușit să le aplice și în afacerea sa.
„M-am întors în România pentru că voiam să fac ceva mai mult decât să lucrez pentru alții. Iar acolo am simțit că nu puteam ajunge mai sus decât ajunsesem. Este greu, dar e și frumos când îți place ceea ce faci. Deși vara merge mai greu vânzarea acestor tipuri de brânză, pentru că sunt foarte consistente, foarte grase, iar lumea mânâncă mai puțin când e cald. Totuși, deseori vin tinerii care se întorc de la muncă din Germania și cumpără de fiecare dată câte două calupuri”, a explicat producătorul.
Secretul brânzei bune
Pentru a-și asigura producția, Ioan Gherman ne-a povestit că are șase vaci, însă cumpără lapte și de la alți producători. Secretul brânzei bune, spune el, este ceea ce mănâncă vaca, acest lucru determinând calitatea laptelui. A încercat să le explice și altor fermieri cât de important e felul în care este hrănită vaca, întrucât rețeta după care creează varietatea de brânzeturi conține lapte crud, cheag, sare și fermenți. În acest sens, cantitatea de grăsimi și proteine din lapte stabilește buna calitate a produsului finit.
„De exemplu, produc un anumit tip de brânză care se face cu jumătate din laptele din ziua anterioară la care se adaugă o cantitate egală de lapte proaspăt muls. Diferența constă în gust, iar maturarea are și ea rolul ei”, a declarat acesta.
„Bunătăți Uscate”, businessul înființat de doi soți care își doreau să petreacă mai mult timp cu copiii lor
Locul în care producătorul își desfășoară întrega activitate, de mai bine de un an, este localitatea Dumbrăveni, din județul Sibiu. Spațiul dispune de un atelier și un magazin modest în piața din localitate. În acea unitate, producătorul și-a investit toate economiile din banii munciți în Italia, iar zilnic prelucreză circa 125 de litri de lapte crud.
Brânzeturi Hoghilag
De asemenea, afacerea a numit-o Brânzeturi Hoghilag, după numele unui sat de lângă Dumbrăveni, acesta fiind modul prin care a reușit să dea o identitate brânzeturilor sale.
În altă ordine de idei, întrebat dacă are angajați, antreprenorul a explicat că și-ar dori, însă nu a avut rezultate pozitive în acest sens, lucrând singur atât în zona de creștere a vacilor, cât și în cea de prelucrare a laptelui.
Nu în ultimul rând, antreprenorul a afirmat că visul său este să ajungă în următorii doi ani să prelucreze până la 4.000 de litri de lapte.
Retail.ro a vizitat o serie de producători locali din patru județe din România, călătorind Via Profi. Astfel, am reușit să aflăm poveștile unora dintre artizanii care fac parte din proiectul Raftul cu Bunătăți Locale și care pot fi descoperiți în platforma lansată de Profi.
