Mădălina Dinu 
Aurelia Vișinescu a terminat Liceul Agricol, opțiunile pentru studii fiind relativ limitate pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, spune ea. Din pasiune pentru flori, a ales să urmeze Facultatea de Horticultură, însă și-a dat seama că își dorea să facă mai mult decât a fi cultivator de plante.
„Șansele ca eu să ajung să lucrez în acest domeniu, la vremea aceea, erau foarte mici. Totul era de stat. Când am terminat, fiind prima generație care nu a mai primit repartiții, am făcut un an de specializare în viticultură și vinificație. Eu și colegii mei am fost și prima generație care a urmat studii de licență pe o durată de cinci ani. Totuși, nu pot spune că specializarea a fost ceva uimitor sau că mi-a deschis porțile pentru noi oportunități”, a declarat Vișinescu.
După absolvirea facultății, oenologul a povestit că a avut prilejul de a lucra într-un mediu sănătos, într-o firmă desprinsă de stat, cu acționari străini care exportau vinuri românești. Despre seria de teste și interviuri la care a participat pentru a obține un post în companie, aceasta își amintește că nu aveau nicio legătură cu viticultura, erau pur și simplu teste psihologice și teste de aptitudini.
„Iliescu a înapoiat foarte târziu pământurile oamenilor”
„Ei chiar au stipulat că nu-și doreau să angajeze persoane de sex feminin, pentru că nu vedea nimeni, la acea vreme, o femeie făcând vinuri. Totuși, m-am prezentat acolo, am dat câteva teste, împreună cu alți 30 de aspiranți și am sfârșit printre ultimii trei finaliști”, a povestit antreprenoarea.
Pentru această companie a lucrat pe partea de comerț exterior începând între anii 1993 - 1998, când a început să colaboreze cu Cramele Halewood, o companie englezească. Ulterior, în 2003, a făcut primele demersuri în a achiziționa viile pentru a înființa Domeniile Săhăteni, locul unde și lucrase la început, pe fosta structură de stat.
Ce vinuri punem pe masa de Paște? Marinela Ardelean: Spumantul merge de la aperitiv până la încheierea mesei
„Iliescu a dat foarte târziu pământurile oamenilor înapoi. Astfel, când am demarat proiectul în Săhăteni am cumpărat din terenurile pe care oamenii le primiseră înapoi de la IAS. Proprietarilor de drept, adevărații moșieri, le confiscaseră suprafețe foarte mari, însă ei pierduseră complet legătura cu această industrie. Când am luat via, am încercat să o reabilităm, însă nu a fost posibil, era mult prea veche și neîngrijită”, își amintește oenologul.
Vinuri de soi: românesc sau franțuzesc?
Soiurile franțuzești sunt plantate în toată lumea, spune Vișinescu. Ca și calitate, a adaugat ea, acestea sunt foarte generoase. Vizavi de soiurile românești, enologul a explicat faptul că sunt, în mare parte, destul de limitate. Spre exemplu, Feteasca Regală este un soi care a fost plantat pe suprafețe foarte mari, fiind în continuare cel mai cultivat în România. În acest context, producătorul a adăugat că după comunism a trebuit să șteargă tot ce știa despre vinuri.
„Motivul pentru care Feteasca Regală este un soi atât de răspândit este pentru că făcea și încă face producție. În comunism exista acea tendință către producție, iar oamenii erau de părere că vinul se face singur. În realitate, Feteasca Regală nu este tocmai un soi de proastă calitate, se pot face vinuri foarte bune cu acești struguri, însă noi aveam probleme de mentalitate, de know-how, inclusiv lipsa de tehnologie. Totuși, nu este suficient doar să ai struguri de calitate. Ai nevoie și de investiții în tehnologie, dar, mai ales, ai nevoie să ții pasul cu lumea și cu ce se întâmplă”, a mai explicat antreprenoarea.
Și-au revenit vânzările în Horeca după pandemie?
Producătorul de vin a relatat că lucrurile au trecut de la o extremă la alta în ultimii trei ani. Vânzările au revenit în forță, în mod neașteptat, însă odată cu inflația s-a resimțit gestionarea mai atentă a bugetului în rândul clienților. „Horeca nu și-a revenit nici de departe la nivelul din pandemie”, a afirmat experta.
Mai mult, două dintre vinurile comercializate exclusiv în Horeca au fost lansate și în retail, fiind deja listate în marile lanțuri de magazine. Este vorba despre Nomad și Promessa.
Eticheta unui vin și drumul spre succes
Întrebată dacă eticheta poate determina succesul unui vin, Aurelia Vișinescu a răspuns afirmativ, însă acest succes, spune ea, poate fi până la un anumit punct.
„Pentru noi nu știu cât de mult contează eticheta, cred că pentru clienții noștri mai degrabă contează brandul și faptul că știu că pot achiziționa un vin de o calitate cel puțin satisfăcătoare. Dar da, poți vinde o etichetă, adică un produs de marketing pe care să-l construiești, să faci un brand și atunci eticheta devine partea cea mai importantă. Sau poți clădi un brand mai degrabă bazat pe produsul din interiorul sticlei”, a explicat aceasta.
În altă ordine de idei, vinurile produse de Aurelia Vișinescu sunt exportate în proporții de 30%, iar în ceea ce privește planurile de extindere, antreprenoarea a explicat că, momentan, nu există astfel de planuri.
Domeniile Sahateni dețin 82 de hectare de viță de vie în zona Fințești din Dealu Mare și are o capacitate de producție de un milion de sticle pe sezon. Sunt cultivate atât soiuri românești - Feteasca Albă, Tămâioasa Românească, Fetească Neagră, cât și soiuri internaționale - Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Grigio, Merlot, Syrah, Pinot Noir și Cabernet Sauvignon.
Gama de vinuri premium produse, precum Anima, Promessa, Karakter, Artisan și Nomad sunt distribuite în principal în țară, dar există și un interes tot mai mare pentru exporturi în UE, SUA, Japonia.
