Cristina Marin 
”Pentru 2024, odată cu extinderea capacității de producție de la Batoș, ne așteptăm și la creșterea vânzărilor cu 20%, adică un număr de 550.000 de sticle vândute. În plus, urmează să mutăm toate birourile la Batoș. Noi acum suntem dispersați, ba în București, ba în Viena”, a declarat Radic, pentru retail.ro.
În plus, acesta precizează că și în 2024 crama Liliac se va concentra pe găsirea soluțiilor potrivite pentru a depăși provocările evidențiate de primele semne ale unei posibile crize financiare.
”Deși vinul este tratat ca un aliment, el păstrează statutul de produs de lux. Cu toate astea, am reușit să epuizăm stocurile pentru multe dintre produsele noastre, ceea ce doar confirmă că, oferind calitate, reușim să păstrăm încrederea clienților noștri”, a mai spus Radic.
În Tandem cu inflația
Pornit din pasiunea comună pentru vinificație și dorința de a îmbina tradițiile vinicole moldovenești și transilvănene a lui Miron Radic, CEO Liliac, și Adrian Trofim, General Manager Castel Mimi, noul sortiment de vin spumant a fost apreciat de publicul român. În prezent, circa 20.000 de sticle de vin Tandem au fost vândute, numărul de sticle pe care cei doi antreprenori și-au propus să le vândă.
”Povestea din spatele Tandem începe cu prietenia dintre mine și Adrian. Am fost colegi de la universitate în Viena și am decis să aducem împreună experiența și competența noastră pentru a crea o colecție premium de vinuri care să simbolizeze prietenia și colaborarea. Colaborarea aduce împreună tehnici de ultimă generație cu ani de experiență din ambele crame, din care a ieșit o colecție de vinuri unice care celebrează diversitatea moștenirii ambelor regiuni”, a declarat Radic.
Mai multe vinuri importate în restaurantele din România
Piața din România este una în dezvoltare, departe de maturitate, spune Miron Radic, care este de părere că trebuie încurajat consumul de vin autohton.
”În România dacă mergi la un restaurant se vând mai multe vinuri importate decât sortimente autohtone, lucru pe care eu îl văd un simptom, tocmai, al unei piețe care încă își caută focusul. E bine să încurajăm consumul soiurilor autohtone pentru a sprijini producătorii locali de vinuri. Cred că lucrul ăsta vine și dintr-o lipsă de educație vinicolă a oamenilor”, a comentat CEO-ul Cramei Liliac.
Fornetti s-a alăturat Munch, aplicația care a salvat aproape 380 de kilograme de mâncare în prima lună de la lansare
Cum recunoaștem un vin bun
Aflându-ne într-o discuție despre vinuri, nu puteam să nu întrebăm cum recunoaștem un vin bun, cum știm că am făcut o alegere corectă. Potrivit lui Miron, sunt trei mari aspecte de care trebuie să ținem cont, după cum urmează:
- Culoarea: aspectul vizual al unui vin poate dezvălui multe despre calitatea lui.
”De exemplu, un vin alb sec cu o nuanță prea aurie sau prea închisă, care aduce spre coniac, poate indica un proces de oxidare. De asemenea, un vin roșu care prezintă o culoare maro poate sugera, de asemenea, că a fost expus la oxidare”, a explicat acesta.
- Mirosul: mirosul este și el o componentă esențială în evaluarea unui vin.
”Dacă un vin nu emană arome plăcute sau complexe, șansele ca gustul să fie satisfăcător sunt mici”, a mai spus Miron.
- Gustul
”Totuși, este important să subliniem că preferințele consumatorilor sunt și subiective, iar oamenii caută lucruri diferite. Ceea ce face un vin „bun" poate varia, deci, în funcție de preferințele individuale, de la dulceața subtilă preferată, până la aromele complexe și structura echilibrată”, a conchis Miron.
Liliac, crama din Batoș, județul Mureș, păstrează vie moștenirea terroir-ului transilvănean prin vinurile sale cu spirit tânăr, revitalizând regiunea viticolă Lechința. Înființată în anul 2010, crama boutique folosește tehnici moderne de vinificație ce scot la iveală esenţa strugurilor autohtoni, copți sub soarele blând al Transilvaniei și culeşi manual din via care se întinde pe 52 de hectare, pe dealurile din Batoș (jud. Mureș) și Lechința (jud. Bistrița). La Liliac cele mai populare sortimente sunt Liliac Sauvignon Blanc și Liliac Rosé. Însă și Gama Crepuscul, de exemplu, a avut o ascensiune remarcabilă, crescând vânzările de la 5% la aproape 25%.
Povestea Castel Mimi a început în secolul al XX-lea, când Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei, devenit director al Băncii Naționale a României în 1926, a construit primul castel din Moldova. Castelul a fost una din cele mai mari fabrici de vin din URSS, cu 1600 de angajați, iar pentru a exporta vinul către Uniunea Sovietică a fost construită o cale ferată de către 600 de persoane, timp de patru ani. În prezent, Castel Mimi are circa 250 de angajați.
