Lectură de 7 minute

20 Mai 2024 - Interviuri și Analize

Feliciu Paraschiv, ANCMM: Prin noua ordonanță, Guvernul riscă eliminarea produselor românești de pe rafturile marilor magazine

Mădălina Dinu

Abonează-te pe  

Ministrul Agriculturii a anunțat că în acest an va finaliza proiectul prin care plafonarea adaosului comercial va fi extinsă de la produsele de bază la toate produsele procesate în România. Mai mult, acest proiect de lege ar urma să vizeze și alimentele importate. În acest sens, reprezentanții sectorului de retail afirmă că s-au confruntat în ultima vreme cu o avalanșă de reglementări excesive, care nu au avut obiective clar stabilite și care nu au fost evaluate ulterior în funcție de efectele lor concrete. Totodată, vicepreședintele ANCMM Feliciu Paraschiv atrage atenția în legătură cu patru mari neclarități legate de procesarea acestor produse la nivel local.
 

Sursa foto: Shutterstock

Într-un interviu pentru retail.ro, Feliciu Paraschiv, directorul general al Paco Supermarket, a declarat că, înainte de a ieftini aceste produse procesate în România, legea etichetării trebuie modificată, întrucât pe ambalajele produselor românești scrie made în UE.

Cum identificăm produsul românesc dacă noi avem pe produsele românești scris «made în UE»? Aceasta este prima problemă. Noi am spus de multă vreme: trebuie modificată legea etichetării într-un fel în care să ajute consumatorul, clientul, că el este stăpânul nostru, trebuie să știe cu subiect și predicat de unde vine un produs, de pe ce stradă, oraș, județ, ce țară. Oare dacă eu plafonez un produs românesc, spre exemplu telemeaua, marii retaileri internaționali nu ar putea hotărî să comercializeze doar telemea franțuzească? Sunt olandezi, sunt francezi, sunt germani, au producători de brânzeturi și ei, pot hotărî să nu le mai pună pe cele românești pe piață. Oare nu riscăm să scoatem cu mâna noastră de pe raft, cu ordonanța, produsul românesc de pe raftul magazinului?” a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici și Mijlocii (ANCMM).

Mai mult decât atât, directorul general al lanțului de magazine Paco Supermarket a detaliat și patru neclarități pe care guvernanții ar trebui să le aibă în vedere odată cu extinderea acestei plafonări:

Chestiunea referitoare la etichetarea produselor românești:

  • Produsele românești sunt etichetate cu inscripția „Made in EU”, ceea ce generează confuzie, în special în rândul consumatorilor.
  • Legea etichetării trebuie modificată pentru a oferi informații clare despre originea produselor.

Procentajul de ingrediente românești:

  • Nu toate ingredientele dintr-un produs pot fi românești (de exemplu, piperul folosit în mezeluri).
  • Este necesar ca decidenții politici să stabilească un procent rezonabil de ingrediente românești și un procent acceptabil de ingrediente importate ( recomandare în acest sens, între 10-23% ingrediente importate).

„Așadar, avem o neclaritate, pentru că de cele mai multe ori nu știm de unde vine produsul. După ce am lămurit aspectul acesta, trecem la punctul doi. Și anume cât la % din ingrediente să fie românești, că 100% este imposibil. De exemplu, dacă facem un salam, punem piper și, dacă am pus piper, există certitudinea că nu producem piper în România. Deci există un procent de ingrediente care determină că nu ai cum să pretinzi ca totul să fie românesc, dar trebuie să te oprești la un procent. Așadar, decidenții trebuie să stabilească procentul, cât la % din produsul respectiv să fie cu produse de origine românească și să permită și un 10% sau 23% produse din import”, a explicat retailerul.

Produse ambalate în România cu ingrediente din alte țări:

  • Clarificarea dacă produsele care sunt doar ambalate în România, dar conțin ingrediente din alte țări pot fi considerate românești.
  • Exemplu: lapte din Ungaria ambalat în cutii de carton din Polonia într-o fabrică locală.

„În al treilea rând, trebuie să stabilim dacă un produs care este ambalat doar în România este vizat de ordonanță. De pildă, eu iau lapte din Ungaria, tetrapack din Polonia și îl ambalez într-o fabrică locală. Este un produs românesc sau nu? Scrie că e produs în România, Miercurea Ciuc, Strada Speranțelor, dar este românesc sau nu?”, a adăugat Paraschiv.

Citeste si:
Alegeri 2024 | Alina Donici, Artesana: Nu există afaceri sănătoase fără predictibilitate și infrastructură adecvată
Alegeri 2024 | Alina Donici, Artesana: Nu există afaceri sănătoase fără predictibilitate și infrastructură adecvată

Riscurile asociate cu plafonarea prețurilor produselor procesate în România

  • Plafonarea prețurilor pentru produsele românești poate provoca marii retaileri să reducă sau să înceteze comercializarea produselor procesate în România.
  • Pericolul ca produsele românești să fie scoase de pe rafturile magazinelor și înlocuite produse similare din alte țări.

Pe de altă parte, reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) au afirmat că au depus eforturi considerabile pentru a asigura prezența produselor românești pe rafturi, răspunzând astfel solicitărilor venite din partea autorităților, fermierilor, organizațiilor neguvernamentale și consumatorilor.

Consumul de produse românești a crescut, iar acum acestea sunt dominante pe rafturile magazinelor, fapt confirmat și de consumatori. De aceea, plafonarea adaosului comercial pentru produsele românești pare contradictorie, susțin aceștia.

„În ultima perioadă, sectorul de retail a trebuit să facă față unei adevărate avalanșe de suprareglementări, sub diverse justificări, fără ca obiectivul acestora să fie expus cu claritate sau evaluat ulterior după efectele concrete din piață, invocându-se necesitatea atingerii unor rezultate care s-au dovedit ulterior că nu sunt sustenabile. Ceea ce putem spune cu siguranță este că sectorul de retail este din ce în ce mai copleșit de diversele evenimente care au avut loc pe seama sa și acest fapt se poate vedea și în capacitatea acestuia de a acționa ca un vector economic de creștere economică și recuperare a decalajelor regionale de dezvoltare”, se arată în declarația oficială a reprezentanților AMRCR.

Ministrul Agriculturii acuză retailerii de practici comerciale neloiale

Plafonarea adaosului comercial, cu 5%, pentru alimentele de bază, a fost extinsă până la data de 31 decembrie 2024. Cu toate acestea, odată cu aceste ieftiniri s-au scumpit alte produse, iar în acest sens, ministrul Agriculturii Florin Barbu susține că extinderea plafonării adaosului comercial la toate produsele procesate local va sprijini și creșterea nivelului de procesare în România.

Totodată, ministrul a mai subliniat că exista practici comerciale neloiale, astfel că produsele românești au un adaos comercial foarte mare.

„Plafonarea adaosului comercial este valabilă pentru toate produsele procesate în România, pentru că există o practică comercială neloială, astfel încât vedem produse românești cu adaos comercial foarte mare, iar produsele care vin din import au un adaos comercial foarte mic. Ne dorim foarte mult ca toți românii să aibă acces la alimente românești în retail și la prețuri corecte și, mai mult de atât, această ordonanță sau proiect de lege va sprijini, practic, consumul de alimente românești. În al doilea rând, este vorba despre creșterea nivelului de procesare în România. În perioada următoare, atât Ministerul Agriculturii, prin fondurile europene, cât și prin programul pe care l-am lansat, Investalim, România ar putea semna contracte de peste 2 miliarde de euro în următoarele două luni de zile. De aceea avem nevoie de aceste legi, pentru ca aceste produse, pe care procesatorii le realizează, să ajungă la raft și să aibă un preț corect pentru consumatori și pentru românii cu venituri mici și medii”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și al Dezvoltării Rurale.

Retail.ro /  Retail.ro /  Interviuri și Analize /  Feliciu Paraschiv, ANCMM: Prin noua ordonanță, Guvernul riscă eliminarea produselor românești de pe rafturile marilor magazine