Cristina Marin 
Până în prezent, OIREP-urile asigurau gestionarea a 80% din cantitatea deșeurilor de ambalaje de pe piață.
”Ne așteptăm ca acest procent să scadă cu aproximativ 10%, în momentul în care SGR va deveni total funcțional. Pentru că noi gestionăm toate tipurile de ambalaje, atât cele cuprinse în SGR: PET, sticlă, aluminiu, cât și deșeurile din hârtie/carton, alte materiale plastice, oțel sau lemn. Pentru români esențial este să adopte în viața de zi cu zi un comportament eco-responsabil și să continue să colecteze selectiv, pentru reciclare, din ce în ce mai mult. Este în sarcina autorităților și a noastră, ca actori privați, să punem la dispoziția românilor platforme de informare și infrastructura necesară pentru ca eforturile lor să fie vizibile, în timp”, a explicat Monda, pentru retail.ro.
OIREP-urile și SGR-ul trebuie să funcționeze complementar
Monda este de părere că OIREP-urile și SGR-ul trebuie să funcționeze complementar, mai ales că sistemul Garanție-Returnare nu este încă la capacitate maximă.
”Credem că principala provocare pentru acest sistem a fost timpul scurt în care a fost implementat. Atât la nivel de informare, cât și infrastructură. SGR anunța că va avea 17 puncte de recuperare prin care poate recupera ambalajele. Astăzi avem doar un astfel de punct funcțional. Practic, este imposibil în acest moment ca SGR să funcționeze la capacitatea maximă preconizată”, a transmis CEO-ul Recycle.
În același timp, Monda insistă că România trebuie să profite de faptul că este țară membră a Uniunii Europene și să se folosească de fondurile publice pentru a dezvolta infrastructura reciclării.
”Putem spune și la acest capitol că avem resurse, avem potențial, dar nu îl fructificăm atât cât ar fi nevoie. Avem însă la dispoziție peste un miliard de euro pentru gestionarea eficientă a deșeurilor și accelerarea tranziției către economia circulară. Mai mult, avem deja suportul noii generații (începând cu generația Z) care este mult mai responsabilă în raport cu acest subiect”, a adăugat acesta.
Reciclarea are nevoie de un popor educat
Nu este de mirare că ajungem la nevoia educației și în cazul reciclării. E necesar să înțelegem de la vârste fragede impactul pe care ambalajele plasate oriunde îl au asupra mediului înconjurător, asupra aerului pe care îl respirăm.
Fornetti s-a alăturat Munch, aplicația care a salvat aproape 380 de kilograme de mâncare în prima lună de la lansare
”Educația și informarea cu privire la reciclare și recuperarea deșeurilor provenite din ambalaje este un subiect major, de asemenea. Gestionând corect aceste procese, vorbim despre sume semnificative de bani care pot ajunge în economia României, precum și de un mediu mai curat pentru toți cei care, deja, se gândesc la viitorul pe care îl vor lăsa generațiilor următoare. Vorbim despre eforturi comune din partea tuturor actorilor implicați în acest proces: autorități și instituții, companii, populație, care înțeleg din ce în ce mai mult atât impactul economic al valorificării deșeurilor de ambalaje, cât și pe cel de mediu”, a precizat fondatorul Clean Recycle.
Totuși, pentru un sistem de reciclare funcțional la nivel național, Monda insistă pentru crearea infrastructurii necesare, inclusiv în zonele rurale.
Accesibilitatea la punctele de colectare selectivă poate fi o provocare, mai ales în zonele rurale sau în orașele mai puțin dezvoltate din țară. Autoritățile trebuie să ofere toate condițiile necesare, ca efortul populației să fie unul cât mai mic.
Retailerii și SGR-ul
Principalii vizați în procesul de reciclare din România sunt retailerii, marile companii prin care trec milioane de ambalaje zilnic. Având acest rol important în societate, Monda precizează că retailerii ar trebui să valorifice cât mai mult posibil deșeurile de ambalaje puse pe piață și să se asigure că au infrastructura necesară colectării selective.
”Pe baza expunerii de care beneficiază aceștia trebuie să participe activ la informarea consumatorilor, pe de o parte, cât și la îmbunătățirea infrastructurii (prin organizarea de puncte de colectare), în special în zonele îndepărtate, unde colectarea se face mult mai greu sau chiar deloc”, a adăugat acesta.
Cât despre Clean Recycle, compania a ajuns la un portofoliu de peste 700 de clienți din domenii precum FMCG, mari retaileri, agribusiness, automotive, distribuție sau producție industrială, iar în anul 2024 vrea să se focuseze pe consolidarea portofoliului, inovație și servicii cu valoare adăugată pentru clienți.
”În plus, avem în plan investiții în capabilitățile de colectare și reciclare pentru deșeurile de ambalaje, cât și în stații de compostare a deșeurilor alimentare. Urmărim și accesarea unor fonduri europene în acest sens”, a conchis Monda.
Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.
