Anca Olteanu 
În tot acest timp, stresul impus de pandemie, insecuritatea financiară, creșterea nivelului șomajului sau scăderea veniturilor au condus la un declin brusc în ceea ce privește încrederea consumatorilor atât în România, cât și în întreagă Europă. În aprilie, nivelul de încredere a scăzut cu mult sub media pe termen lung și a atins în decurs de numai o luna nivelul minim înregistrat în perioada recesiunii din 2009. În România, scăderea nivelului de încredere a consumatorilor vine în contextul optimist al începutului de an când s-a situat pentru prima dată după mult timp peste media europeană, potrivit GfK.
În primul trimestru al anului, sub efectul panicii generate de pandemia de COVID-19, dar și a primelor măsuri impuse de autorități, cheltuielile casnice pentru bunuri de larg consum au crescut cu aproape 14% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Stocurile făcute de români s-au tradus printr-o majorare cu 11% a cantităților de bunuri de larg consum cumpărate. Nivelul inflației a scăzut ușor față de primul trimestru al lui 2019, însă românii au continuat să se îndrepte către segmente inferioare de preț.
Din perspectiva canalelor de cumpărare, dacă înaintea restricțiilor de deplasare românii s-au orientat către magazinele mari, după instaurarea acestor măsuri au existat mai multe oportunități pentru comerțul de proximitate. Chiar și în contextul în care în România și hipermarketurile joacă în proximitate din perpectiva amplasării lor, magazinele mici moderne și discounterii au înregistrat cele mai mari creșteri în primul trimestru al anului. Vânzările s-au majorat mult și în hipermarketuri și supermarketuri, în timp ce comerțul tradițional a înregistrat o creștere ceva mai moderată.
Comerțul online văzut prin prisma comportamentului de cumpărare real al gospodăriilor
Pe măsură ce românii au intrat în autoizolare, iar restricțiile de deplasare au devenit mai stricte, nevoia de livrare la domiciului a crescut, ceea ce a creat o nouă serie de provocări pentru retailerii alimentari. Comparativ cu alte piețe, în România comerțului online de bunuri de larg consum este încă într-un stadiu incipient și acoperă mai puțîn de 1% din vânzări din cauza unui nivel redus de penetrare. Chiar și în acest context, 13% mai multe familii și-au făcut cumpărăturile de larg consum online în primul trimestru din acest an față de primul trimestru al anului trecut. În plus, au fost cu 43% mai multe familii care au achiziționat în mod repetat din online.
Mărcile private depășesc pragul psihologic de 20%
Un alt efect generat de pandemia de COVID-19 asupra retailului alimentar a fost consolidarea mărcilor private, un efect de altfel obișnuit în perioadele critice din punct de vedere economic. În primul trimestru al anului, mărcile private au câștigat teren în față mărcilor naționale și au ajuns să acopere 21% din vânzările totale de bunuri de larg consum. Românii au cumpărat astfel de produse mai des decât anul trecut și au cheltuit sume mai mari la vizită în magazin. Vânzările de mărci private s-au majorat cel mai mult în magazinele moderne de proximitate și în discounteri.
Exemple de categorii în care mărcile private au reușit să își crească cel mai mult numărul de cumpărători sunt apă, vinul, șampania și băuturile spirtoase, dar și detergenții de rufe, produsele pentru curățenie, produsele de hârtie, produsele pentru bebeluși sau produsele pentru animalele de companie.
GfK Consumer Panels & Services este un studiu de tip continuu care monitorizează comportamentul de cumpărare al familiilor din România pe baza unui eșantion reprezentativ național. Datele sunt colectate prin scanarea codurilor de bare ale produselor aduse acasă
Al cincilea raport State of Snacking al Mondelēz: cum aleg consumatorii gustările în vreme de inflație
