În fiecare an în UE sunt generate aproape 59 milioane de tone de deşeuri alimentare (131 kg/locuitor), reprezentând o pierdere financiară estimată la 132 miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat, citează Agerpres.
Aproximativ 10% din totalul alimentelor furnizate unităţilor de vânzare cu amănuntul, restaurantelor, serviciilor de alimentaţie (de exemplu, cantinelor şcolare şi ale întreprinderilor, spitalelor etc.) şi gospodăriilor sunt irosite.
O asemenea risipă în condiţiile în care 30 de milioane de europeni nu pot lua o masă de calitate decât odată la două zile şi foamea se intensifică la nivel mondial este pur şi simplu inacceptabilă.
Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene.
Textul, care va fi dezbătut de statele membre şi eurodeputaţi, vizează de asemenea reducerea resurselor necesare pentru a produce alimentele pe care le consumăm. Combaterea risipei alimentare conduce la o triplă reuşită: economiseşte alimente pentru consumul uman, reduce impactul producţiei şi al consumului de alimente asupra mediului şi ajută întreprinderile şi consumatorii să economisească bani.
Propunerea Comisiei ar trebui să stimuleze statele membre să ia măsuri ambiţioase şi să sprijine modificări comportamentale, precum şi să consolideze colaborarea dintre actorii din întregul lanţ valoric alimentar şi alţi actori relevanţi (de exemplu, mediul academic, ONG-uri, instituţii financiare etc.).
Eurostat a estimat că 5% din deşeurile alimentare generate în UE apar în gospodării, 7% în sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul şi 9% în restaurante şi în cadrul serviciilor alimentare. Alte sectoare care contribuie la risipa de alimente în UE sunt producţia primară (11%) şi prelucrarea şi fabricarea alimentelor (20%).
Bolt Market a „salvat” peste 2 tone de deșeuri alimentare în România, în 2023
Comisia Europeană estimează că dacă risipa de alimente ar fi redusă în conformitate cu propunerea sa, o gospodărie de patru persoane ar economisi, în medie, aproximativ 400 euro pe an.