Redacția Retail.ro 
Cea mai sustenabilă îmbrăcăminte este cea care nu este confecționată. Cu toate acestea, reducerea volumului sectorului nu pare a fi o opțiune pentru moment pentru majoritatea companiilor din acest sector, care se angajează în schimb să își mențină dimensiunea actuală, dar încercând să decupleze creșterea de consumul de resurse.
Pe de altă parte, nici cererea nu va scădea semnificativ în următorii ani, deși creșterea sa va încetini: după decenii de creștere rapidă, consumul de îmbrăcăminte pe cap de locuitor va atinge un nou vârf în 2030, până la 18 kilograme pe persoană, potrivit modaes.com.
Această expansiune rapidă este cauzată în principal de ieftinirea generalizată a îmbrăcămintei, ca urmare a relocalizării producției în țările în curs de dezvoltare, în principal în China și Asia de Sud-Est. La aceasta s-a adăugat tendința de fast fashion, cu moduri accelerate care invită la un consum mai rapid.
Țările africane consumă doar 5 kilograme pe cap de locuitor
Statele Unite și Australia conduc în ceea ce privește consumul de kilograme de îmbrăcăminte pe cap de locuitor. În ambele țări, acesta se ridică la 30 de kilograme de îmbrăcăminte pe an, urmate de marile economii europene (Germania și Marea Britanie) și China, cu un consum anual cuprins între 20 și 25 de kilograme. Pe de altă parte, țările africane consumă doar 5 kilograme, fiind cantitatea de îmbrăcăminte cea mai mică.
Analiza evidențiază faptul că pentru fiecare kilogram de textile se eliberează între 15 și 25 de kilograme de Co2, Statele Unite și Australia fiind economiile care generează cea mai mare poluare provocată de modă. Cu toate acestea, țările asiatice se confruntă în prezent cu o creștere a consumului de modă și determină consumul global pe cap de locuitor, care va crește la 18 kilograme în 2030, față de 14 kilograme în 2022.
Utilizarea excesivă a apei pentru producția textilă, precum și a peste 15.000 de substanțe chimice toxice, utilizarea microplasticelor și creșterea numărului de deșeuri nereciclate sunt principalele motive care fac ca această industrie să fie responsabilă pentru o proporție cuprinsă între 2% și 8% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră, alături de alte industrii, cum ar fi transportul și alimentația în masă.
De fapt, una dintre criticile formulate de organizația Fashion Revolution în ultimul său Index de transparență a fost tocmai lipsa de conștientizare a acestui aspect în planurile de sustenabilitate ale celor mai mari companii din sector.
Retailerul de fashion Peek & Cloppenburg sare de borna de zece magazine în România
