Facturarea electronică, obligatorie de la 1 ianuarie 2024: ce trebuie să știe companiile

Decizia permite României, începând cu data de 1 ianuarie 2024, să instituie facturarea electronică obligatorie pentru toate tranzacțiile efectuate între persoanele impozabile stabilite pe teritoriul României. Măsura este aplicabilă până la 31 decembrie 2026. În cazul în care consideră necesară prelungirea măsurii speciale, România poate transmite Comisiei o cerere de prelungire, împreună cu un raport de evaluare a eficacității măsurilor naționale din perspectiva combaterii fraudei și a evaziunii fiscale în domeniul TVA, precum și a simplificării colectării TVA.

Faptul că facturarea electronică asigură o înregistrare precisă și verificabilă a tranzacțiilor comerciale facilitează procesul de verificare și audit, asigurând că tranzacțiile sunt conforme cu reglementările fiscale și nu au fost manipulate în mod fraudulos. Implementarea facturării electronice obligatorii elimină posibilitatea utilizării facturilor false sau duplicat, deoarece fiecare tranzacție este înregistrată în mod unic.

ministrul Marcel Boloș

În perioada următoare vor fi stabilite categoriile de operatori economici care au obligaţia de a emite facturi electronice în relaţia relația business-to-business (B2B) şi de a le transmite prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, precum şi data de la care intervine această obligaţie.

Beneficiile RO e-Factura

RO e-Factura are beneficii importante atât pentru administrația publică, cât și pentru mediul privat:

• Oferă o imagine de ansamblu, în timp real, asupra execuției bugetare și în următoarea etapă, a tranzacțiilor în relația relația business-to-business (B2B);
• Contribuie semnificativ la reducerea fraudei TVA la nivel național, cât și în cadrul Uniunii Europene. Va reduce pierderile asociate cu evaziunea fiscală;
• Va fi un sistem interconectat cu celelalte sisteme deținute de statele membre ale UE;
• Va asigura posibilitatea participării în procesul de achiziții publice a oricărei entități din oricare stat membru al Uniunii Europene;
• Sistemul va oferi date în timp real, lucru care va conduce la eficientizarea procesului de colectare și, implicit, asigurarea necesității de investiții ale statului român;
• Eficiență, predictibilitate și transparență în cheltuirea banilor de către instituțiile publice;
• Va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară (desk – audit – control ANAF - Antifraudă de la distanță) pentru acțiunile de conformare și prevenire;
• Datele colectate prin acest sistem vor fi suport pentru analize predictive mai detaliate ale evoluției economice, identificarea asimetriilor din economie și implementarea unor politici fiscale pertinente care să asigure un cadru natural de dezvoltare al mediului de afaceri;
• Elimină vulnerabilitățile vechiului sistem de facturare pe suport hârtie.

Citeste si:

GenAI - reticență versus oportunitate: La ce se așteaptă liderii companiilor din România