Roxana Vasile 
Această măsură vine pentru a le fi clarificat statutul, având în vedere că milioane de șoferi și livratori care lucrează pentru aceste platforme sunt tratați implicit ca lucrători independenți, fiindu-le complicat accesul la facilitățile sociale. Tribunalele au dat peste o sută de decizii în Uniunea Europeană pe acest subiect, iar alte câteva sute sunt încă în așteptare.
Ce beneficii vor avea livratorii?
Comisia Europeană vine astfel cu cinci criterii. Astfel, este prevăzută în mod special examinarea faptului că o platformă de livrare determină prin aplicația sa nivelul de remunerație al fiecărui livrator, nu permite angajaților săi să își aleagă programul sau să refuze livrările, dacă impune purtarea unei uniforme sau a anumitor echipamente sau chiar dacă interzice să lucreze pentru alte companii.
Astfel, dacă cel puțin două dintre aceste criterii ar fi îndeplinite, platforma poate fi considerată angajator și va trebui să respecte și să se supună legislației muncii în ceea ce privește salariul minim, tipul de muncă, indemnizațiile de boală, normele de securitate și toate aceste obligații, impuse de fiecare țară în parte. Textul mai propune impunerea unei transparențe sporite în ceea ce privește algoritmii de funcționare a aplicațiilor, prin informarea lucrătorilor cu privire la modul în care sunt supravegheați și evaluați (distribuirea comenzilor, alocarea bonusurilor etc.). În plus, livratorii pot cere compensații pentru încălcări ale acestor criterii.
La jumătatea lunii septembrie, Parlamentul European a cerut Comisiei să „garanteze securitatea juridică” a acestei categorii de persoane.
,,Platformele joacă un rol important în economie. Oamenii din centrul modelului lor economic merită condiții decente de muncă, iar propunerile noastre aduc predictibilitate platformelor'', a explicat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis.
Comisia mai speră că din acest proiect va fi posibilă relaxarea hotărârilor instanțelor de judecată, confruntate cu sute de litigii. Astfel, dacă hotărârile din Spania până în Olanda i-au recalificat în cea mai mare parte ca angajați pe lucrătorii platformelor în discuție, alte decizii sunt cu totul opuse acestui model: un tribunal belgian a demis câteva zeci de curieri Deliveroo. În Franța, Uber a fost supus unei investigații din 2015 pentru lucruri pe care șoferii le ascundeau.
Ce beneficii ar putea avea statul?
Țările UE ar putea înregistra o creștere anuală a contribuțiilor fiscale de la angajații reclasificați între 1,6 miliarde și patru miliarde de euro, potrivit Reuters. Proiectele de reguli vor trebui să fie reformulate de statele membre ale UE și de legislatorii UE înainte de a putea fi adoptate, Comisia estimând ca dată la care vor intra în vigoare anul 2025. Sancțiunile pentru nerespectarea lor, care pot include amenzi, vor fi stabilite de țările UE, în timp ce autoritățile naționale care nu pun în aplicare măsurile necesare pot fi acționate în justiție din partea Comisiei.
Românii, pe primul loc în lume la comenzi de flori pe Glovo, de 8 martie
,,Prea multă vreme, platformele au realizat profituri enorme sustrăgându-se de la obligațiile lor fundamentale pe seama muncitorilor și asigurând în același timp, de manieră mincinoasă, că le oferă acestora posibilitatea de a alege”, spune Ludovic Voet, președintele confederației sindicatelor europene CES.
Ce cred companiile?
Sindicatele spun că economia gig, termen folosit pentru munca independentă, este exploatatoare, în timp ce companiile spun că acest model de afaceri oferă angajaților flexibilitate, dar există și părți negative.
,,Platformele ar putea să se opună statutului de angajator dacă reușesc să demonstreze statutul independent al lucrătorilor, potrivit dreptului național. Dacă platformele de livrare de mâncare sau vehiculele cu șofer sunt primele vizate, serviciile online (cum sunt cele de traducere) vor deveni și ele obiectul noilor reglementări.
Pe lângă fragilizarea modelului economic, platformele invocă un studiu al firmei Copenhagen Economics potrivit căruia un astfel de scenariu ar obliga circa 250.000 de persoane din UE să părăsească sectorul. În plus, criterii prea vagi ar putea antrena multiplicarea procedurilor judiciare, cu „consecințe dezastruoase pentru lucrători, pentru restaurante și pentru economie, în sensul mai larg”, a avertizat federația Delivery Platforms Europe.
Startup-ul eston de transport în comun și livrare de alimente Bolt a spus că proiectul de reguli, noile criterii, ar putea duce la pierderea altor sute de locuri de muncă și un deficit de forță de muncă pe alte planuri.
„Acest lucru va face ca unul din doi șoferi să-și piardă locul de muncă stabil, ceea ce este aproape de cel puțin 140.000 de persoane în UE”, a declarat Aurelien Pozzana, șeful politici publice Europa de Vest la Bolt.
Deliveroo și-a exprimat aceleași îngrijorări: „Aceste propuneri vor crește incertitudinea și vor fi mai bune pentru avocați decât pentru lucrătorii independenți din platformă”, a spus un purtător de cuvânt al companiei.
