Anca Olteanu 
Economia României a înregistrat o creștere de 6,3% în 2021, datorită unei cereri interne solide, dar avansul s-a diminuat pe finalul anului, din cauza problemelor din lanțul de aprovizionare, a noilor valuri de infecție cu Covid-19 și a inflației. Economia țarii este așteptată să bifeze o creștere de doar 4,2% în acest an, iar în 2023 să ajungă la 4,5%, conform previziunilor economice de iarnă, publicate de Comisia Europeană (CE).
„În pofida acestor pierderi, care ar urma să continue şi în primăvara lui 2022, cele mai recente date referitoare la încrederea în economie indică o perspectivă de creştere pozitivă, chiar dacă una moderată, în special în sectorul serviciilor, comerţul cu amănuntul, construcţii şi industrie", se arată în raportul Comisiei Europene.
Consumul privat ar urma să îşi revină în a doua jumătate a acestui an, când sunt aşteptate să fie relaxate restricţiile, iar inflaţia să se modereze. De asemenea, investiţiile ar urma să rămână solide pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză, susţinute de Planul Național de Redresare și Reziliență și de alte fonduri europene, potrivit autorității.
„Preţurile ar urma să continue să crească în 2022, din cauza costurilor mari la energie şi a trecerii acestora asupra preţurilor altor bunuri şi servicii. Preţurile la alimente vor crește ca urmare a unor costuri mai mari şi a ofertei mai mici de îngrăşăminte. O dinamică mai puternică a salariilor decât se preconizează în prezent reprezintă un risc la adresa prognozei de inflaţie", se mai arată în documentul publicat de Comisia Europeană.
Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 4% cât estima în noiembrie, până la 5,3% conform estimărilor de iarnă, după ce în 2021 rata medie a inflaţiei în România a fost de 4,1%, potrivit Executivului comunitar.
Pentru 2023 este așteptată o rată medie anuală a inflaţiei în România până la 2,5%.
Previziuni iBanFirst: Lupta împotriva inflației este departe de a se fi încheiat
