Lectură de 4 minute

14 Jun 2022 - Interviuri și Analize

Ștefănescu, Studio ae: Designul de retail trebuie ajustat noilor tendințe, să fie flexibil și bazat pe creativitate

Anca Olteanu

Abonează-te pe  

Majoritatea spațiilor de retail s-au schimbat în ultimii ani, mizând pe un aspect simplu, modern și făcând loc tehnologiei, excepție fac, însă, discounterii, care mizează în continuare pe prețul mai mic al produselor pentru a atrage clienții în magazine. Pe lângă tehnologia care se strecoară pe rafturi, în depozite se face loc și se organizează comenzile online, o piață în creștere în ultimii ani.

Pandemia de coronavirus a accentuat trendul care se contura timid încă de dinainte în privința cumpărăturilor online. Din ce în ce mai mulți consumatori preferă achizițiile de pe telefon sau comandarea acestora printr-un click și ridicarea din magazin. Schimbarea obiceiurilor de consum se traduce și prin modificările spațiilor fizice care erau înainte vizitate, fie că sunt supermarketuri, hipermarketuri sau magazine mici.

„Designul de retail trebuie ajustat noilor tendințe, să fie flexibil și bazat pe creativitate. Pe măsură ce livrările acasă sunt tot mai diversificate și mai rapide, presiunea pentru spațiile de retail clasice crește. Consumatorii vor experiențe pozitive, remarcabile și când intră într-un magazin fizic și când cumpără prin intermediul canalelor digitale. Așadar, spațiile de retail trebuie nu doar să fie accesibile și aprovizionate cu produse diversificate, trebuie să ofere senzația de siguranță și de noutate. Informațiile despre produse sunt esențiale ca de altfel și marcarea lor și semnalizarea și comunicarea ofertelor”, explică Elena Stefănescu, cofondatoarea Studio ae.

Retailerii s-au adaptat, în special în ultimii doi ani, la condiții externe impuse, dar schimbarea în magazine era de mult pe lista lor. Spre exemplu, Profi a început încă de anul trecut reamenajarea magazinelor vechi, iar anul acesta va remodela după noul format 150 de unități, în timp ce Jysk reamenajează toate magazinele deschise înainte de 2018.

„Spațiile de retail sunt nevoite să țină pasul și să reamenajeze, să redecoreze, să modifice culorile, să genereze acel sentiment de spațiu, abundență și de siguranță. Spațiile acordă prioritate accesibilității, confortului, comodității și siguranței. Pe de altă parte, în magazinele fizice sunt deja necesare spații mai mari pentru tehnologie, încorporarea elementelor cu plăți prin cod QR, recunoaștere facială, etc. Tot în slujba experiențelor bune pentru clienți trebuie să fie și spațiile BOPIS (cumpără online, ridică din magazin) fenomen în creștere”, explică Elena Stefănescu.

Studio ae a creat conceptul de design pentru primul magazin cora Urban, formatul de proximitate de unde se pot ridica comezile online, a lucrat la proiectul supermarketului online Freshful by eMag. În prezent, lucrează la amenajarea showroom-ului NeaKaisă, specializat în obiecte sanitare premium.

Cum organizezi infrastructura unui magazin de bloc

Magazinele de proximitate trebuie organizate astfel încât clienții să găsească totul cât mai aproape și mai repede, fiind necesară trasarea fluxurilor intuitive și existența cât mai multor produse aranjate pe categorii și sortimente, într-un mod simplu.

„Modul în care se amplasează mobilierul, înălțimea pieselor de mobilier conduc clientul prin spațiu într-un anumit parcurs direcționat care va genera o anumită percepție. De obicei, se analizează cel puțin două-trei variante astfel încât să se folosească spațiul cât mai eficient, să se obțină o vizibilitate cât mai bună pentru client și parcursul să fie simplu. Dacă devine prea labirintic acest traseu, vom avea nevoie de o hartă ca la muzeu”, precizează Ștefănescu.

Citeste si:
Un nou magazin Mömax în România: când și unde se va deschide
Un nou magazin Mömax în România: când și unde se va deschide

Pentru evitarea aglomerării, este importantă analiza produselor pe care le caută de obicei clienții, iar acestea trebuie să fie cele mai prezente în magazinul clasic.

„Genul de perspective ‘aglomerate’ cu multe produse neorganizate și neierarhizate dau senzația de haos, de dezordine care obosesc percepția și experiența clientului. Mobilierul pe care sunt așezate produsele, modul de organizare al categoriilor, iluminatul, materialele, afișarea comunicării și a prețurilor, ierarhiile și legăturile dintre acestea poate nu sunt observate de client, dar sunt cu siguranță simțite. În general, clientul vrea să se orienteze ușor și să găsească repede ce caută și noi aceasta încercăm să facem”, completează arhitecta.

Excepție de la schimbarea formatelor fac, însă, discounterii, precum Lidl. Ei își păstrează formatele magazinelor similar, la nivel național, bazându-se pe ceea ce atrage clienții: prețul mic al produselor.

„Sortimentul lor este reprezentat de un număr concentrat de articole și aspectul/ layout-ul magazinului este standard pentru întreaga reţea naţională, astfel că procesele operaţionale sunt identice în toate unităţile. Având în vedere aceste aspecte și pentru că există interes mare pentru acest tip de comerț, retailerii vor continua să deschidă magazine de discount după aceeași rețetă câștigătoare atâta timp cât aceasta va funcționa. Este interesant de gândit și imaginat cum vor face cumpărăturile în viitor adolescenții de astăzi pentru care digitalul face parte din viața lor de când s-au născut”, precizează Ștefănescu.

Retail.ro /  Retail.ro /  Interviuri și Analize /  Ștefănescu, Studio ae: Designul de retail trebuie ajustat noilor tendințe, să fie flexibil și bazat pe creativitate