Lectură de 7 minute

10 Dec 2021 - Interviuri și Analize

Sistemul de garanție-returnare al ambalajelor bazat pe o garanție cu valoare fixă va conduce la o pondere mai mare a ambalajelor de plastic pe piața din România

Roxana Vasile

Abonează-te pe  

Consumatorii din România vor prefera sticlele de plastic de volum mai mare în schimbul dozelor de aluminiu pentru aceeași cantitate de băutură, în cazul în care țara noastră va opta pentru un sistem de garanție-returnare (SGR) al ambalajelor bazat pe o garanție în cuantum fix pentru orice tip de recipient, indiferent de cantitate și material, arată studiul London Economics (LE), o companie de cercetare economică și analiză de politici publice, comandat de Asociatia ALUCRO.

Rezultatele studiului au fost făcute publiceîn cadrul unui eveniment online cu participarea experților LE, reprezentanți ai industriei aluminiului din Europa, reprezentanți ai autorităților, retaileri, producători, reciclatori și reprezentanți ai societății civile.

Într-un sistem cu garanție fixă cum este cel propus în România, unde pentru sticlele PET medii și mari (> 0,5L) se va percepe aceeași garanție ca în cazul dozelor de aluminiu individuale (0,50 RON), consumatorii vor avea tendința să înlocuiască pachetele de doze de aluminiu mici (<0,5L) cu sticle PET mari pentru a cumpăra aceeași cantitate de băutură plătind o garanție cumulativă mai mică și diminuându-și astfel considerabil pierderea în caz de nereturnare.

UN SGR fix va duce la o cantitate mai mare de ambalaje din plastic

Există, așadar, riscul ca un SGR cu garanție fixă să crească numărul amblajelor de plastic în România, în pofida obiectivului asumat de reducere a plasticului de unică folosință. În mod contrar, în cazul unui SGR variabil, unde valoarea garanției pentru PET-urile medii și mari ar fi mai mare, această tendință de consum ar fi descurajată.

“Din experiență proprie, cred că o garanție diferențiată nu poate decât să aducă valoare. Îmi doresc un sistem în care să adăugăm și alte produse care nu sunt prevăzute acum, precum ambalajele de șampon, ambalajele combinate Tetra-Pack. Cu alte cuvinte, un sistem deschis, în care să intre și alte ambalaje. Sunt încă multe aspecte nelămurite între partenerii participanți la sistem, de aceea, cred că lucrurile trebuie făcute bine de la început. Îmi doresc să avem o listă fermă de produse care vor intra în SGR, iar Ministerul să fie un partener de discuție”, a declarat și Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru Mediu din Senatul României.

Studiul evaluează impactul asupra structurii de consum, mixului de ambalaje și ratelor de returnare pe care îl va avea un SGR fix comparativ cu unul variabil, din punct de vedere al cuantumului garanției percepute pentru fiecare ambalaj returnat.

„Consider că, în ultimii ani am vorbit mult despre SGR, însă, din neferice, România a făcut foarte puțin pe această zonă. SGR participă cu succes în atingerea țintelelor de mediu stabilite de Comisia Europeană și funcționează bine în zece state europene. Este cert că beneficiile pe care le aduce sunt pe toate planurile: îmbunătățirea țintelor care privesc colectarea ambalajelor de băuturi, un mediu mai curat, încasare de venituri, sănătate pentru cetățeni. Totuși, cetățenii sunt cei care plătesc garanția și tot ei sunt cei care returnează ambalajul, ceea ce presupune o participare largă.

În ceea ce privește implementarea sistemului, sunt patru ani de cand s-a decis implementarea și doi ani de când se lucrează la proiectarea lui, iar până când cetățeanul va apuca să retuneze prima doză sau primul PET, probabil că va mai trece ceva timp având în vedere că termenul de implementare tocmai a fost amânat. Orice modificare substanțială trebuie evaluată cu responsabilitate pentru că miza este îndeplinirea obiectivelor de mediu pe care ni le-am asumat ca țară membră, noi fiind deja în colimatorul CE pe acest subiect. Din nefericire, o mare parte din ambalajele din România sfârșesc încă la gropile de gunoi. Sunt încrezător că România va avea un sistem de garanție – returnare funcțional și modern”, a spus și Mircea Fechet, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților.

Citeste si:
Copiii, atrași de importanța mediului înconjurător: TOP cărți despre ecologie și sustenabilitate
Copiii, atrași de importanța mediului înconjurător: TOP cărți despre ecologie și sustenabilitate

Ce arată studiul

  • În primii trei ani de implementare a sistemului, ratele de returnare ale ambalajelor sunt mai mari cu până la 8-9% în cadrul unui sistem de garanție-returnare cu valoare variabilă a garanției față de un SGR cu cuantum fix.

  • În primii cinci ani de funcționare a sistemului, numărul de sticle de plastic medii și mari (> 0,5L) de pe piața din România va fi mai mare în cazul SGR cu cuantum fix al garanției, atât față de nivelul de referință fără SGR, cât și față de SGR cu garanție variabilă, determinând creșterea consumului de plastic și un impact negativ asupra mediului, risipei alimentare și sănătății publice.

  • Ambele tipuri de SGR reduc numărul de sticle de plastic de pe piața din România în primii 5 ani de funcționare, însă SGR cu cuantum variabil reduce mai mult numărul de sticle de plastic decât cel cu cuantum fix, ceea ce contribuie la reducerea utilizării ambalajelor de plastic de unică folosință.

  • În ambele sisteme scade numărul dozelor de aluminiu de pe piață, însă în cazul unui SGR cu cuantum variabil scăderea este mai mică, un aspect important dacă ținem cont de faptul că ambalajele de aluminiu sunt infinit reciclabile și mai bine integrate într-un model economic circular decât cele de plastic.

Studiul în cifre

Studiul arată că, față de situația actuală, dar și în condițiile unui SGR cu rată variabilă, SGR-ul cu cuantum fix propus în România ar genera în cinci ani:

  • Cu 21-26 milioane mai multe PET-uri mari vândute, comparativ cu nivelul de referință fără sistem de garanție-returnare

  • Cu 62-129 milioane mai multe PET-uri mari vândute față de SGR variabil

În cazul unui sistem de returnare-garanție cu rată variabilă, rezultatele în cinci ani modelate de studiu arată așa:

  • Cu 70 – 138 milioane mai puține sticle de plastic vândute, comparativ cu nivelul de referință fără SGR

  • Cu 63 – 130 milioane mai puține sticle de plastic vândute, față de SGR fix

  • Cu 69 – 121 milioane doze de aluminiu vândute, mai mult față de SGR fix

În ceea ce privește impactul celor două modele de SGR asupra risipei alimentare și a sănătății consumatorilor un SGR cu garanție fixă, care crește consumul de sticle mari de plastic, va conduce și la o mai mare risipă alimentară – 25% dintre respondenți afirmând că aruncă între 10 și 25% din conținutul unei sticle PET de 2 litri, comparativ cu 17% care au afirmat același lucru pentru dozele de aluminiu.

Pe de altă parte, cantitățile mai mari cumpărate conduc la un consum mai mare, ceea ce poate avea consecințe nefavorabile asupra sănătății publice pe fondul unor niveluri mai ridicate de incidente, afecțiuni, spitalizări și chiar decese.

“România este una dintre primele țări mari în care se va implementa SGR, de aceea sunt mulți care se uită la România cum își va modela sistemul. Nu ar fi echitabil ca acest SGR să încurajeze consumul de plastic în detrimentul aluminiului sau sticlei. România trebuie să fie un exemplu de bune practici în regiunea noastră”, spune Dragoș Doru, director general can-pack recycling.

Studiul este realizat pe baza datelor culese în urma unui sondaj online în rândul consumatorilor din România în cursul anului 2021, pe un eșantion de 1.000 de adulți cu vârste între 18-65 de ani, dar și a unei analize comparative a SGR-urilor implementate la nivel internațional.

Asociația Alucro, înființată în 2010 la inițiativa Can Pack România și Asociației Europene a Aluminiului, promovează exclusiv colectarea selectivă și reciclarea dozelor din aluminiu în România. Din 2012 deținelicența programului european Every Can Counts care în prezent se derulează în 20 de țări.

Retail.ro /  Retail.ro /  Interviuri și Analize /  Sistemul de garanție-returnare al ambalajelor bazat pe o garanție cu valoare fixă va conduce la o pondere mai mare a ambalajelor de plastic pe piața din România