Mădălina Dinu Înainte de a se avânta în antreprenoriat, Laurențiu Bănescu a lucrat în mai multe companii multinaționale, având o vastă experiență în vânzări și marketing. Deși nu știa prea multe despre producție, în 2013, împreună cu partenerul său de afaceri, Alexandru Geamănu, a hotărât să cumpere o fabrică dezafectată.
„Drumul ne-a dus la Măneciu-Ungureni, unde am găsit fabrica de bere pe care am cumpărat-o la începutul anului 2013. Acolo am găsit o echipă de oameni care lucraseră în fosta fabrică de bere și care acum fac parte din echipa noastră. Am învățat pas cu pas de la ei, pornind de la ideile noastre, de la ce am vrut să fabricăm, ce fel de gust și ce profil de aromă să aibă berea produsă de noi. Treptat, am învățat cât mai multe despre fabricarea berii, dar a fost o călătorie lungă de aproape unsprezece ani", a declarat antreprenorul, într-un interviu retail.ro.
Vechea fabrică de bere cumpărată de cei doi nu mai funcționa de doi ani și necesita mult timp pentru investiții și retehnologizare. Prima factură a fost emisă în octombrie 2013 și, de atunci, lucrurile au evoluat astfel încât în 2016 s-au trezit cu mai multe comenzi decât puteau onora.
„Nu era neapărat o problemă la fel de rea ca reversul situației, în care ai marfă pe stoc și n-o poți vinde. Dar asta ne-a obligat cumva să investim în permanență pentru a crește capacitatea de a îmbutelia. (...) Între timp, am mai crescut echipa din fabrică. Deja suntem zece oameni și producem cantități mai mari de bere decât produceam în primii ani, dar cu aceeași atenție la produs, la rețetă, la calitatea și la gustul berii”, a mai spus fabricantul de bere artizanală.
În prezent, nu există planuri de a deschide o altă fabrică, deși a fost ceva la care cei doi fabricanți s-au gândit la un moment dat, însă au ajuns la concluzia că e preferabil să-și concentreze atenția pe producția de la Măneciu.
Se va mai scumpi berea artizanală?
Potrivit datelor furnizate de Asociația Berarii României, piața de bere a scăzut în ultimii doi ani. În acest sens, producătorul Zăganu afirmă că situația începe să se îndrepte, comparând rezultatele din perioada aceasta cu cea din anul 2019.
„Sper ca lucrurile să se așeze dintr-o perspectivă a costurilor de producție. Față de ultimii doi ani, care au fost, efectiv, o nebunie și o efervescență, toată lumea a majorat prețurile prețurile la raft și din baruri fără să anunțe. Ideal ar fi ca prețurile să rămână într-o zonă stabilă măcar o perioadă de un an, doi, astfel încât și oamenii să aibă curajul să iasă mai des în oraș, să bea mai multă bere artizanală, să-și ia și acasă mai multă decât o pot face acum. Pentru că lipsa de predictibilitate, războiul din vecinătate împreună cu rata inflației creează un sentiment de instabilitate și de panică oamenilor, ceea ce-i determină să fie mai precauți, devin mai economi. Eu sper ca lucrurile acestea să se regleze și să revenim la niște vremuri normale, ca cele din perioada 2017-2019”, a mai spus Laurențiu Bănescu.
Sunt produsele marcă proprie mai ieftine pentru că au o calitate mai slabă? Explicația retailerilor din România
În altă ordine de idei, berarul afirmă că gama de bere artizanală Zăganu s-a scumpit în ultima perioadă, precizând că prețul berii a crescut semnificativ în ultimii doi ani, ceea ce marchează o limită de acceptabilitate a prețului pentru consumator.
Au scăzut vânzările la berea artizanală în magazine?
Prețurile berii au crescut și, implicit, vânzările la berea artizanală în magazine au scăzut, determinând un cerc vicios.
„Sper ca profitabilitatea, care a scăzut între 2022 și 2023, să crească în anii următori, în concordanță cu revenirea la volumele normale de bere artizanală pe care le dorim. 2022 a fost unul dintre cei mai slabi ani din punct de vedere al profitabilității. A fost chiar mai slab decât în 2021 sau chiar 2020, din cauza creșterilor masive de prețuri, dar și pentru că nu am crescut prețurile la fel de mult în concordanță cu creșterea costurilor de producție. Puterea de cumpărare a românilor a scăzut și ea foarte mult. O vedem și în comerțul modern, în marile lanțuri de magazine în care suntem prezenți a scăzut numărul de tranzacții, ceea ce arată că suntem afectați și, bineînțeles, a afectat și profitabilitatea noastră din ultimii doi ani”, a conchis Bănescu.
Mai mult, Bănescu spune că profitul companiei a fost de aproximativ 5% în ultimul exercițiu financiar, menționând că, în ultimii ani, situația în industria berii a fost atât de alarmantă încât a asistat la închiderea unor fabrici de bere care nu au reușit să se adapteze la condițiile economice. În același timp, producătorul de bere speră că românii vor redeveni interesați de berea artizanală, ceea ce va duce la o creștere a profiturilor și a volumelor.
Piaţa berii din România a continuat să scadă
Piaţa berii din România a continuat să scadă şi în 2023, ajungând la un volum de 15 milioane de hectolitri, cu 5% mai mic raportat la anul anterior, pe fondul majorării accizei, care s-a reflectat în preţuri, şi al acutizării conflictului din Ucraina, ce pune presiune pe furnizarea de materii prime şi costuri mai mari pe lanţul de producţie, notează Agerpres.
De asemenea, la 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare o nouă majorare a accizei, de 10%, ceea ce face ca în România nivelul accizei la bere să fie cu 18% mai mare decât cel practicat în Germania (0,929 euro/hectolitru/grad Plato faţă de 0,787 euro/hectolitru/grad Plato), în condiţiile în care puterea de cumpărare a românilor este de trei ori mai mică decât a germanilor.
Fabrica de Bere Bună, fondată de Laurențiu Bănescu și de Alexandru Geamănu, produce unsprezece sortimente de Zăganu și o bere care denumită Sturionul Pale Ale. Rețeta berii Sturionul le aparține, dar ideea a pornit de la o colaborare cu WWF (World Wildlife Fund). „Această ediție limitată are ca scop protejarea speciilor de sturion, având în comun ideea că și Zăganu a fost o specie de vultur pe cale dispariție, care, din păcate, nu mai există în România. Acesta este modul nostru de a onora aceste specii”, a adăugat Bănescu.
De asemenea, În 2016 a fost lansată o nouă bere în ediţie specială, un Pale Ale numit Adonis, după numele primului zăgan văzut pe cerul României după aproape 80 de ani de la dispariţia acestei specii de vulturi.
ZĂGANU are o producţie anuală de 4.900 de hectolitri de bere artizanală, nefiltrată, nepasteurizată, fabricată doar din ingrediente uşor de citit şi pronunţat: apă, malţ, hamei şi drojdie. Berea este îmbuteliată şi etichetată semiautomat. Producţia este asigurată de o echipă mică de localnici pricepuţi din comuna Măneciu-Ungureni, în frunte cu maestrul berar ZĂGANU. Capacitatea de producție este de aproximativ de 8.000 de hectolitri.
