Roxana Vasile 
Actualizare 11 mai 2022, ora 18
În articolul publicat inițial, era menționat faptul că suprafața din localitatea Axintele, județul Ialomița, era deținută de CITR, însă supafața este deținută, de fapt, de EAST CHAMPION UNION COOPERATIVA AGRICOLA.
În ceea ce privește preluarea fabricii de compost de către Pilis Food, a fost aleasă procedura simplificată, mai exact a fost făcută trecerea din faza de observație direct în faliment. Toate utilajele și bunurile materiale au fost păstrate așa cum au fost lăsate și se găsesc în același stadiu, a explicat Ionuț Coleașă, partener CITR. În 2017 compania a avut 90 de angajați, iar ulterior cu intrarea în faliment au mai rămas trei angajați care au ajutat la conservarea patrimoniului.
CITR a intrat direct în procedură simplificată, nu a efectuat o procedură generală de insolvență care să cuprindă toate etapele, precum observație, reorganizare și faliment, întrucât acționarii societății nu au vrut implementarea unui plan de reorganizare.
,,Practic, misiunea noastră a fost cea de conservare a patrimoniului și identificarea unui potențial cumpărător care să repornească fabrica. Majoritatea investitorilor mizează pe faptul că România poate deveni o alternativă în segmentul de agricultură sau de producție și aici mă refer și la metalurgie și siderurgie. Valoarea tranzactiilor realizate in ultimii 3 ani de CITR a fost de peste 280 milioane euro, din care peste 16 milioane doar de la inceputul acestui an. Cele mai multe valorificari in ultimii 3 ani au implicat urmatoarele categorii de bunuri: mobile (12%), imobile (81%) si afaceri la cheie (7%)", au transmis reprezentanții CITR.
Suprafața deținută de EAST CHAMPION UNION COOPERATIVA AGRICOLA este situată în localitatea Axintele, județul Ialomița şi este compusă din teren intravilan de 23.300 metri pătrați, dar și mai multe construcții prevăzute cu echipamente tehnologice, precum: linii de procesare, maşini, utilaje şi instalaţii complete pentru producţia de compost pentru ciuperci de tip "Champignon".
Britanicii de la DS Smith, care dețin două fabrici în România, preluați de o firmă americană pentru 6,79 miliarde de dolari în acțiuni
,,Și eu am o ciupercărie și când am pornit la drum mizam pe fabrica de compost de la Axintele de unde urma să preiau și eu. Mai mult decât atât, eram unul dintre furnizorii de materie primă pentru această fabrică, adică furnizam gunoi de grajd de pasăre și paie pentru a produce compostul pe care urmau ei să îl valorifice. Din nefericire, fabrica nu a funcționat din motive precum faptul că acel compost produs nu a fost de prea bună calitate și mulți dintre ciupercarii existenți la acel moment aveau nevoie de el. În momentul în care fabrica funcționa erau în jur de 200 de ciupercării în sud-estul țării, iar în acest moment nu cred că mai sunt 20, iar ciupercarii care mai sunt așteaptă un restart al fabricii. Eu fiind în domeniu și fiind interesat ca această fabrică să funcționeze, cred că undeva de la începutul lunii septembrie o să încep să produc compost pentru că perioada de vară nu este un moment propice. Cele mai bune luni de vânzare de ciuperci sunt perioadele de post'', a spus Puiu Ilisei pentru Retail.ro.
Perioada de vară este un moment de reorganizare și rearanjare a fabricii, iar până în momentul în care va începe producția va fi adunată materia primă, paiele de grâu care vor fi în stoc în perioada iunie-iulie. Materia primă este adusă din Ungaria, dar și din Polonia și Suedia.
,,Ciupercarii existenți la acest moment în România nu aduc doar din Ungaria, ci aduc și din Polonia și din Serbia cu anumite dificultăți. Și din Bulgaria a fost o tentativă, dar calitatea nu a fost cum ne-am așteptat. Există mai multe faze de compost și cea mai evoluată pe care un ciupercar și-o dorește este faza a treia, de compost în faza a treia, care înseamnă un compost însămânțat și incubat, adică duci compostul în ciupercărie și începe să producă'', a mai explicat Puiu Ilisei.
La ciupercăria de la Axintele compania folosește faza a doua care presupune doar însămânțarea compostului, fără ca acesta să fie incubat, iar ciupercarul este cel care face incubația la el în ciupercărie, asta însemnând aproximativ 10 zile până când o să poată produce ciuperci, iar avantajul este obținerea unui compost mult mai ieftin.
,,În acest moment eu cumpăr compostul la undeva la 200 de euro pe tonă la care se adaugă și transportul, este un cost destul de ridicat. Noi mizăm că în noua fabrică vom scoate un compost faza a doua undeva la 100 de euro pe tonă, cumva la jumătate din preț, dar să nu uităm de întârzierea aceasta de 10 zile până la producție și să nu uităm că transport există și în România. Am constatat că transportul intern este mult mai ieftin decât cel internațional'', a mai spus Puiu Ilisei.
Investiție de 1,5 milioane de euro în fabrica de compost
Fabrica de compost din Axintele are prevăzută și o secție de procesat ciuperci care va fi pusă în funcțiune odată cu începerea producției în luna septembrie.
,,Fabrica de compost are prevăzut și o secție de procesat ciupercă, care în acest moment este doar clădirea, echipamentele nu mai sunt. Cert este că eu ca și cultivator de ciuperci am un proiect care se numește Fabrică de conserve, făcut exact pentru ciuperci, pe care îl am la mine în Călărași și pe care vreau să îl transfer la Axintele. Eu am proiectul aprobat, trebuie doar să fac transferul de echipament de acolo și voi pune în funcțiune fabrica. Acest proiect este în valoare de 750.000 de euro, la care se adaugă investițiile care mai sunt necesare acolo la fabrica de compost. Cred că investiția finală va fi undeva la 1,5 milioane de euro ca fabrica să fie funcțională. Și fabrica de conserve va fi funcțională cu acești bani'', a adăugat Puiu Ilisei.
Puiu Ilisei deține și o fabrică de conserve în Călărași. Astfel, unul dintre fondatorii Pilis Food are în vedere rebranduirea fabricii de conserve și lansarea unor game noi de produse, precum aperitivul de ciuperci, dar și murături din ciuperci proaspete. În plus, antreprenorul vrea să ducă produsele în marile rețele de retail.
,,Noi vrem să producem o zacuscă de ciuperci. Trebuie să branduim produsul. Vom face un produs care se va numi aperitiv de ciuperci, asemănătoare cu zacusca și de asemenea vrem să facem murături din ciuperci proaspete, niște murături asortate. Vreau cu aceste produse să intru pe supermarket, în rețelele de retail modern. Am o cerere de colaborare din partea unui retailer mai mic care ar vrea să facă o rețea de distribuție din produsele noastre și mă gândesc să vedem de unde obținem sursa de finanțare'', a mai spus Puiu Ilisei.
Antreprenorul vizează pentru expansiune zona de sud-est a României, dar și noi piețe, precum Republica Moldova și Bulgraia.
,,Momentan noi vizăm zona de sud-est a României, pentru că în zona de nord-vest nu cred că o să avem succes, pentru că încă se furnizează din Ungaria și acolo fiind transportul ieftin cred că ciupercarilor din Transilvania le convine. Noi vizăm de asemenea și Republica Moldova și Bulgaria. Nu ascund că există cereri și din Ucraina, dar nu știu care va fi situația din acea zonă. De asemenea, în nordul Greciei se cere compost'', a mai spus fermierul.
Fabrica își va începe activitatea în septembrie cu un tehnolog și 30 de angajați în partea de producție la fabrica de compost, dar vor exista 30-40 de alți angajați pe secția de procesare ciuperci.
,,Trebuie să găsim un tehnolog, un specialist. Vom pregăti o echipă de 30 de angajați la fabrica de compost pentru că vrem să automatizăm fabrica. Noi nu vrem să lucrăm foarte mult manual pentru că lucratul cu un produs perisabil manual înseamnă contaminarea lui și un produs de proastă calitate. Vrem să automatizăm fabrica. Vor mai fi alți 30-40 de angajați pe secția de procesare ciupercă dacă o să o punem în funcțiune'', a mai spus Puiu Ilisei.
Fabrica de compost vizează o cifră de afaceri de 10 milioane de euro anual și poate produce aproximativ 4.000 de tone de compost pe lună, dar antreprenorul vizează să înceapă de la două tone și să crească treptat până ajunge la producția maximă.
,,În 2022 cifra de afaceri va fi proporțională cu luna în care pornim. Nu o să pornim la o capacitate maximă de la început, gândindu-ne că nici nu avem totul pregătit pentru așa ceva. Fabrica poate să producă undeva la 4.000 de tone de compost pe lună, dar noi intenționăm să pornim undeva la 2 tone și să creștem treptat până ajungem la producția maximă. Asta nu cred că va depăși luna noiembrie-decembrie când este cerere maximă de compost. Noi oricum în luna iunie-iulie când vom achiziționa paiele ne pregătim pentru o prdocuție la capacitate maximă, iar în ceea ce privește gunoiul de grajd nu ne facem probleme pentru că noi nu trebuie să facem stocuri acolo. Există o sursă continuă și constantă de gunoi de grajd'', a mai spus fermierul.
Consumul de ciuperci se dublează de la an la an
Cererea de ciuperci este în creștere de la an la an, spune Puiu Ilisei. Antreprenorul produce în propria ciupercărie o tonă de ciuperci zilnic și spune că cererea de produse românești este din ce în ce mai mare.
,,Eu produc ciuperci cam de 2 ani și jumătate - 3 ani și an de an cererea de ciuperci este în creștere. Eu acum produc undeva la o tonă de ciuperci pe zi și dacă aș avea undeva la 10 tone aș putea să le vând. Și cererea de ciupercă românească este în creștere, pentru că produsele obținute în România au alt gust, altă calitate și consumatorul român a început să aprecieze asta și să le ceară. Cred eu că în următorii ani cerera de ciuperci românești va fi într-o continuă creștere. Din ce văd se dublează de la an la an'', a mai adăugat Puiu Ilisei.
Ce măsuri trebuie să ia autoritățile
Puiu Ilisei subliniază că ciupercarii nu primesc beneficii din partea statului, astfel încât trebuie să fie luate măsuri în acest sens.
,,Aș vrea ca autoritățile să se orienteze și către ciupercari, pentru că nu au dat niciodată vreun sprijin sau ajutor fermelor de ciuperci. De multe ori am solicitat să fim ajutați pentru că ciuperca este un produs care nu trebuie să lipsească din alimentația românilor. Noi trebuie să ne organizăm și să avem produsele proprii în România'', a concluzionat Puiu Ilisei.
