Mădălina Dinu 
Înainte de a deveni berar, Cosmin Șoaită și-a dat doctoratul în economie la Sorbona, a lucrat mai bine de doisprezece ani în industria cimentului, până când gigantul Lafarge a fuzionat cu Holcim în 2016. Timp de șase ani a fost expat la Paris, iar în momentul în care cele două companii au fuzionat a primit propunerea de a se muta în Elveția. Acel moment, spune el, a marcat decizia fără precedent de a face ceva pe cont propriu.
„Când Lafarge a fuzionat cu Holcim și sediul s-a mutat de la Paris la Zürich m-am văzut în situația de a-mi lua iar casa în spate și de a mă muta, din nou, în altă țară. Atunci am ajuns la concluzia că vreau să mă întorc acasă, însă problema era că nu aveam prea multe oportunități la Sibu, eu avusesem șansa să lucrez la un anumit nivel pentru acea multinațională. În 2016, în timp ce mă aflam în vizită la o mânăstire belgiană, unde produceau bere artizanală, mi-a venit ideea de a deveni berar cu acte în regulă. Drumul nu a fost tocmai ușor, am investit tot ce am agonisit și ce am avut pus deoparte de părinti, iar finanțarea din fonduri Europene a întârziat și ea mai bine de doi ani”, a declarat Cosmin Șoaită pentru retail.ro.
A fost al treilea berar din Sibiu
Între 2016 și 2018 a fost home brewer și a început să se intereseze aplicat despre tot ceea ce înseamnă bere, urmând cursurile Institutului Francez al Berii și al Malțului. La acel moment, existau cinci berării artizanale în toată România, spune el. Acum există șapte doar în județul Sibiu. În ceea ce privește competiția, antreprenorul consideră că este un lucru cu adevărat bun să ai concurență, întrucât acest lucru îți dă imboldul și determinarea necesare de a fi mereu atent la calitatea produselor sale.
„Concurența, practic, te face să fii mai bun, pentru că atunci când joci singur nici nu ești conștient de valoarea pe care o poți produce. Când ești înconjurat de alții, cumva, ești obligat să oferi calitate. În caz contrar, vei fi foarte rapid sancționat de piață”, a afirmat producătorul.
Un alt detaliu deosebit relatat de Cosmin a fost modul în care și-a ales eticheta produsului, dar și denumirea berii. Eticheta cu motive rustice reprezintă chiar punctul de cusătură al iei tipice din zona Sibiului, ideea sa a fost de a se identifica atât cu locul cât și cu faptul că elaborează un produs local. De aici și denumirea SB, inspirată de pe plăcuțele de înmatriculare a mașinilor.
În cei 340 de metri pătrați unde își desfășoară activitatea, există și un spațiu special amenajat cu poze de familie. Bunicii, părinții, unchi și mătuși sunt imortalizați în aceste fotografii purtând costumul tradițional specific Sibiului, modelul acestora având același stil de broderie pe care antreprenorul l-a ales ca design pentru berea sa.
Încă doi producători români de bere artizanală au devenit membri ai Asociației Berarii României
În timpul conversației noastre am înțeles cât de mult suflet pune Cosmin în elaborarea acestor beri artizanale. Mai mult, a specificat că nu are nicio intenție de a-și industrializa afacerea, „nici măcar pe plan național. Cu atât mai puțin pe plan internațional”.
„Nu am plecat dintr-o firmă mare ca să încerc să fac alta mare. Și cred că frumusețea a ceea ce fac este tocmai flexibilitatea pe care o am aici, local. Vreau să rămână o afacere mică, de familie, care să n-aibă pretenții de a deveni un jucător de piață mare. Problema, atunci când devii internațional, este că începi să faci sacrificii la nivel de produs, Odată cu industrializarea nu-ți mai poți permite să ai variabilitate ca și berărie artizanală, acesta este avantajul nostru: variabilitatea. Noi nu simțim nevoia să compensăm anumite neajunsuri pe care le au ingredientele, pentru că vorbim de ingrediente naturale. Eu întotdeauna fac această analogie: două mere din același pom nu au același gust. Dar, dacă vrei să aibă același gust, trebuie să umbli undeva ca să standardizezi”, a explicat acesta.
Pe de altă parte, antreprenorul își alege pe sprânceană clienții, asigurând că a renunțat la multe colaborări prin prisma faptului că aceștia nu păstrau în condiții propice produsele sale. Chiar și pe eticheta acestor beri sunt specificate condițiile legate de modul și temperatura de depozitare până la momentul consumului. Acesta este, totodată, și motivul pentru care nu își dorește ca berea sa să fie exportată: nevoia a-i păstra intactă calitatea, exact așa cum iese din fabrică.
„Lucrurile în industria berii nu sunt deloc roz la acest moment. Presiunea pe costuri și traducerea acestor costuri în preț are consecințe. Piața de bere a scăzut pentru al 2-lea an consecutiv. Este o presiune enormă în condițiile în care vrei să faci investiții, iar asta cred că este un efect al scăderii bruște a puterii de cumpărare a românilor”, a adăugat antreprenorul.
Mai mult decât atât, el spune că foarte mulți antreprenori, mai ales din industria berii, au început să-și închidă afacerile, adăugând că micii producători pierd mai mulți bani decât câștigă.
„În acest moment sunt mai mulți cei care închid obloanele decât cei care le deschid, iar dintre micii producători sunt mai mulți cei care pierd bani decât cei care câștigă. Și asta este o realitate. De curând am fost în Belgia și am realizat cât de șocantă este situația noastră. Ei vând beri care se compară la preț cu prețul de la Sibiu, dintr-un restaurant. Și totuși ești într-o capitală e Europei, unde au venituri mult mai elevate decât ale noastre. Cert este că avem o problemă și o avem la nivel de industrie”, a conchis Șoaită.
Antreprenorul a declarat că va dura cel puțin 15 ani până își va recupera banii investiți în această afacere. Și, cu toate că actualmente industria berii nu se află în cel mai bun moment al său, în următorii ani speră ca afacerea sa să-i genereze, anual, venituri de cel puțin 200.000 de euro.
