Roxana Vasile 
Aflat în căutarea unui loc de muncă, Gabriel Sescu a aflat de conceptul Băncii pentru Alimente, un ONG care colectează și donează produse persoanelor din medii defavorizate, preluat după modelul deja existent în Uniunea Europeană. Ulterior, fondatorul a decis că este nevoie de un astfel de ONG și în România, iar în prezent, banca se inspiră și preia conceptele Federației Europene a Băncilor Alimentare (FEBA).
„Mi-am zis că norocul nostru este că suntem în România, iar companiile mari fac chestia asta și în altă parte. Norocul nostru este că suntem în UE și trebuie să avem o procedură aliniată cu a celorlalte state. O să fie mai greu de adaptat la noi, dar se poate dezvolta și aici. De ce nu ar putea face și în România ce fac în alte părți?”, spune fondatorul.
Însă, drumul pentru a construi Banca pentru Alimente nu a fost unul ușor. Cu timpul, însă, tot mai multe companii au constatat că este mult mai ieftină procedura de donare a alimentelor decât procedura de distrugere a lor.
Ce produse colectează Banca pentru Alimente
Banca pentru Alimente colectează atât produse perisabile, cât și produse neperisabile care ajung la peste 140 de asociații și peste 20.000 de beneficiari direcți ai acestora.
Printre produsele pe care le colectează Banca pentru Alimente sunt orez, făină, paste făinoase, conserve de pește și carne, ulei, unt, margarină, fructe și legume, conserve de fructe și legume, lapte și derivate din lapte, alimente pentru copii de 1-3 ani și produse pentru igiena personală (săpun, detergent, dezinfectanți etc).
Asociațiile care beneficiază de aceste produse sunt cele care au programe sociale de tipul: cămine pentru bătrâni, centre de zi și rezidențiale pentru minori sau persoane cu dizabilități, centre pentru victime ale traficului de persoane și violenței domestice și cantine sociale.
Britanicii de la DS Smith, care dețin două fabrici în România, preluați de o firmă americană pentru 6,79 miliarde de dolari în acțiuni
Gabriel Sescu a explicat pentru Retail.ro că Banca este susținută prin sponsorizări și prin alimentele colectate înainte de termen, dar care pot fi consumate și după data înscrisă pe ambalaj. Produsele pot fi consumate până la 30 de zile de la data care este înscrisă pe ambalaj.
Mai mult, ONG-ul primește și produse din categoria celor considerate surplusuri alimentare, astfel: produsele care prezintă erori de ambalaj, etichetare și gramaj, precum și cele provenite în urma activităților promoționale încheiate, mostrele produselor sau produsele care sunt consumate doar într-o anumită perioadă a anului (Paște și Crăciun).
Până acum, companiile care au făcut parteneriat cu Banca pentru Alimente sunt: Lidl (principalul finanțator), Metro, Penny, Sixt, Unilever, Nestle, Danone, Covalact și producători de legume și fructe.
Banca pentru Alimente a colectat peste 5.000 de tone de alimente
Din 2016, de la fondarea Băncii pentru Alimente și până la 1 aprilie 2021, rețeaua națională a colectat de la companiile partenere 5.076 de tone de alimente, care au fost distribuite către 113.000 de persoane din categorii vulnerabile, susținute în mod recurent, prin intermediul celor aproximativ 400 de ONG-uri partenere ale rețelei.
În 2019, valoarea totală a bunurilor donate atingea suma de aproximativ 10.700 de lei pentru 824 de tone de alimente colectate și distribuite, provenite de la peste 30 de companii.
Banca a reușit să colecteze în ultimul an peste 800 de tone de alimente perisabile și neperisabile depozitele din filialele din toată țara. Unul dintre depozitele în care Banca colectează alimentele este depozitul din Otopeni, fiind distribuite ulterior către asociații. Organizația colectează în timpul programelor de Paște și Crăciun ale magazinelor produsele care au depășit sezonul și care nu mai pot fi duse spre comercializare.
Cantitatea colectată doar în primul trimestru din acest an de către 7 bănci active (București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța) a fost de 760 de tone de alimente.
În ceea ce privește risipa alimentară, în România sunt aruncate, în medie, 250 kg de alimente pe cap de locuitor. Astfel, aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coşul de gunoi sau sunt irosite inutil, anual, potrivit Food Waste.
Această cantitate corespunde la circa 2,55 milioane de tone de produse alimentare, iar fiecare dintre noi irosește singur în gospodărie în medie 353 grame hrană pe zi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă.
„Noi încercăm să evităm risipa alimentară. Prin această metodă am decis să deschidem mai multe bănci regionale, astfel încât produsele să fie colectate și livrate la timp’’, spune Gabriel Sescu.
Beneficiarii produselor colectate de Banca pentru Alimente
Beneficiarii produselor Băncii pentru Alimente sunt voluntarii care ajută la descărcarea, depozitarea și transportul produselor care ajung în depozit.
Liliana Bibac, coordonator de programe pentru copiii exploatați economic și copiii străzi în cadrul Salvați Copiii România a menționat că asociația a primit produse lactate din partea Băncii pentru Alimente pentru aproximativ 200 de beneficiari, în luna aprilie a anului trecut.
,,Pentru beneficiari, familii cu mulți copii, alimentele au fost foarte utile. Produsele au venit prompt și la timp într-o perioadă în care aveau mare nevoie'', menționează Liliana Bibac.
Banca pentru Alimente are filiale în toată țara
Cantitatea colectată de Bancă vine din băncile active din filialele din țară, printre care Roman, Suceava, Oradea, București, Fălticeni sau Iași. În plus, va fi deschis o nouă filială a Băncii pentru Alimente, o bancă regională în Galați.
Președintele ONG-ului a explicat care este procedura prin care au fost înființate filialele Băncii din toată țara și care este metoda cea mai ușoară pentru ca alimentele să ajungă în timp util de la cel care colectează la cei care beneficiază.
,,Mergeam pe teren, mă ocupam de recrutarea persoanelor din acel loc, iar ulterior puneam o persoană care își dorea să se ocupe de banca regională în acel loc. Astfel, este mult mai ușor ca alimentele companiilor sau producătorilor dintr-o zonă să fie distribuite către centrul regional decât să fie colectate la Banca pentru Alimente la depozitul din București. Am introdus persoanele către companiile cu care eu colaborasem până la acel moment și am simplificat munca'’, își amintește fondatorul Băncii.
În plus, nici spațiul de depozitare și de congelare, conservare și păstrare a alimentelor din Otopeni nu ar fi fost suficient pentru tonele de alimente colectate. Depozitul cuprinde mai multe hale, mai multe spații de depozitare pentru alimentele care necesită o temperatură mai scăzută sau o temperatură mai ridicată.
Gabriel Sescu a menționat că centrul din Otopeni a fost construit cu ajutorul soțiilor de consuli sau ambasadori. Banca a primit sponsorizări pentru construirea de rafturi pentru depozitarea alimentelor și pentru păstrarea lor în primii ani de activitate, dar și ajutor din partea firmelor pentru distribuirea produselor cu ajutorul mașinilor. În plus, Banca ar urma să primească în următoarea perioadă o altă sponsorizare: rampe pentru transportul mai ușor al alimentelor din mașinile de transport marfă în depozit.
Banca pentru Alimente colectează și hrană pentru animale pe care o distribuie către ONG-urile din zonele apropiate depozitului.
Președintele fondator a explicat că și companiile mici, retailerii mici sau persoanele fizice pot ajuta ONG-urile, dar nu prin intermediul Băncilor pentru Alimente, având în vedere disponibilitatea și personalul alocat. În plus, pentru produsele din anumite zone ale țării se sesizează băncile regionale înființate.
„Este mai greu să primim o cantitate mai mare de la persoanele fizice sau de la magazinele în curs de dezvoltare. De regulă, alimentele provin de la retaileri, de la companii mari care pot trimite cantități mai mari și pentru care se poate asigura transportul. În schimb, comunicăm cu organizațiile, iar în cazul în care suntem anunțati că cineva vrea să ne trimită o cantitate mai mică de produse, acestea sunt ridicate direct de asociații. Pentru că nu se justifică costul până în acel punct pentru o cantitate mai mică de produse’’, explică Gabriel Sescu.
Conceptul ,,best before''
Un rol important în evitarea risipei alimentare îl are citirea corectă a etichetei produselor, în special în cazul produselor pe care le credem expirate și nu le mai cumpărăm sau folosim, ajungând astfel la deșeuri produse care mai sunt bune pentru consum.
O problemă este data de expirare a produselor inscripționată pe ambalaj, dar care poate face diferența. Este vorba despre termenii ,,a se consuma de preferință înainte de'' și „a se consuma până la''. Astfel, mențiunea „a se consuma de preferință înainte de'' permite consumul produselor și la un interval de timp după data menționată, în timp ce inscripția ,,a se conusma până la'' indică data până la care produsul poate fi consumat în siguranță.
„Data care este înscrisă pe ambalajele produselor este data până la care producătorii își asumă responsabilitatea pentru produsele puse la comercializare. După data înscrisă pe ambalaj, produsele mai au un timp în care pot fi consumate, de circa 30 de zile de la data la care este înscrisă pe ambalaj’’, menționează președintele ONG-ului.
Astfel, în 2020, în contextul crizei sanitare a fost creată o controversă cu privire la laptele și cornul școlar care nu au mai putut fi distribuite elevilor. Banca pentru Alimente a reușit să colecteze laptele și cornul școlar din școlile din toată țara și să le distribuie către persoanele care provin din medii defavorizate prin intermediul asociațiilor.
