Mădălina Dinu 
„În această perioadă, crescătorii de ovine sunt într-o mare disperare. În contextul pestei micilor rumegătoare impactul economic este uriaș, iar subvențiile actuale nu sunt suficiente pentru a acoperi daunele cauzate de restricțiile de export”, a spus Marian Valentin.
În acest context, secretarul general a menționat și faptul că autoritățile trebuie să vină cu măsuri concrete pentru susținerea financiară a fermierilor, astfel încât aceștia să poată depăși criza.
Cât va costa carnea de miel în 2025
În ciuda provocărilor cauzate de pesta micilor rumegătoare, prețurile de anul acesta nu vor fi cu mult diferite față de anul precedent.
Dacă în 2022 un kilogram de carne de miel de la producător costa în jur de 17-18 lei/kg, iar carcasa, circa de 30 lei/kg, în 2023 prețul sărise la 35 de lei/kg de la producător.
În 2024, însă, prețul pe kilogram aproape că s-a dublat.
Cererea de export și impactul asupra pieței interne
Exporturile către țările arabe sau alte țări non UE nu sunt considerate mai rentabile pentru fermieri, ceea ce poate menține cantitatea de carne disponibilă pe piața internă și, implicit, poate menține și aceleași prețuri din anul anterior.
Pe lângă acest aspect, producătorii sunt nevoiți să facă față și altor provocări, precum lipsa forței de muncă, majorarea costurilor la furaje.
Lansare: colecția de Paște de electrocasnice încorporabile Gorenje
Așadar, deși există factori care ar putea crește prețul cărnii de miel în 2025, cum ar fi costurile de producție și cererea externă, estimările actuale sugerează că prețurile vor rămâne similare cu cele din anii precedenți.
„Oprirea exporturilor înseamnă o bulversare a pieței românești. Asta înseamnă, firește, că nu va bubui pe piață prețul mielului. Produsul o să rămână în piața românească și asta e bine, până la urmă, că rămâne în țară marfa. Numai că prețul nu știu dacă va scădea prea mult, estimez că va rămâne același ca cel de anul trecut. Bineînțeles, întotdeauna prețul va fi mult mai mare dacă mielul este cumpărat în funcție de piese (n.r. pulpă, cotlet, organe), dacă îl comparăm cu prețul unei carcase sau în viu. La poarta fermierului poate costa mai puțin, prețurile se negociază, pe când în comerț se adaugă - pe lângă un preț comercial - și costul tarabei, al transportului și așa mai departe”, a declarat Marian Valentin, secretar general al Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, pentru retail.ro.
Piața externă dictează prețurile
Reprezentantul Federației a subliniază că, în acest an, județul Bihor este singurul cu focare de Pesta Micilor Rumegătoare, iar restul țării este liber de boală. În ceea ce privește exportul, România nu poate exporta carne de ovine în Uniunea Europeană din cauza restricțiilor sanitare, dar poate vinde în alte țări.
Dacă cererea de export crește, prețul pe piața internă va urca, deoarece piața externă dictează prețurile.
„Piața externă dictează prețurile, e adevărat. Dacă în afară se cumpără cu un preț mai mare, nimeni nu va vinde mai ieftin în țară. De exemplu, dacă prețul la export crește de la 18 la 22 de lei pe kilogram în viu, atunci în România prețul cărnii tăiate poate ajunge la 44 de lei/kg”, a afirmat acesta.
Lâna, o resursă valoroasă pentru export
În ceea ce privește valorificarea lânii, Marian Valentin a vorbit despre importanța acestei resurse și despre potențialul său economic.
„Lâna de oaie este o resursă naturală pe care România nu o valorifică suficient. În țări ca Spania, lâna este foarte apreciată, iar noi avem un produs de calitate care ar putea ajunge pe piața internațională. E alarmant faptul că deja două producții s-au pierdut în mare măsură. Fermierii nu mai au forță de muncă pentru a mulge ovinele și pentru a face brânză, pe de o parte, iar pe de altă parte nu mai există fabrici de procesare a lânii, iar lâna țurcană nu este apreciată în industria textilă, nu ca lâna merinos”, a explicat secretarul general al Federației.
În special, lâna țurcană, o varietate rezistentă și durabilă, ar putea deveni un produs de export important pentru România. Având în vedere că pieile nu se mai folosesc pentru cojoace sau produse textile, acestea ar putea fi valorificate sub formă de îngrășăminte sau pentru panouri termoizolante.
„În Spania, lâna de calitate superioară se vinde foarte bine. Dacă am investi în procesarea lânii și am crea produse care să atragă piețele internaționale, am putea să obținem venituri semnificative din acest sector”, a adăugat Marian Valentin.
