Anca Olteanu 
„Din punctul nostru de vedere, este nevoie de intervenție pe mai multe planuri. Pentru a funcționa și a se dezvolta, mediul rural are nevoie de acces la infrastructură felurită: drumuri construite pentru camioane, nu doar pentru autoturisme, școli, clinici și spitale, infrastructură de telecomunicații pentru internet broadband. Noi sperăm să vedem proiecte în acest sens. Astfel de proiecte ar ajuta atât populația cât și companiile care ar executa acest proiecte. Ar mai fi nevoie de susținerea întreprinderilor mici și foarte mici prin programe și scheme care să le dea acces la finanțare fără garanții, în anumite condiții de risc și expertiză a antreprenorilor. 90% garanție de stat pentru IMM este extrem de util. Însă băncile așteaptă 110% garanție și pentru restul de 20% adesea nu se găsesc resurse. România ar trebui să privească cu mai mare atenție spre modelul Olandei. Acolo există câțiva piloni strategici: agrifood, servicii medicale-pharma, tehnologie, inovație și servicii publice. Susținând acești piloni, olandezii susțin practic întreaga economie pentru o dezvoltare continuă”, a explicat Cocan.
Agricultura românească este, anul acesta, afectată nu doar de pandemia de Coronavirus, ci și de secetă, iar sectorul are nevoie de ajutor din partea Guvernului.
„Încă nu știm dacă măsurile anunțate de Guvern sunt suficiente. Anul 2020 este unul foarte special și se prognozează un output agricol mult diminuat la nivel mondial. Pe lângă criza COVID-19, care a blocat mulți muncitori sezonieri și a lăsat multe culturi în paragină în țările dezvoltate, anul a adus secetă pe suprafețe extinse, inundații în multe state, incendii de pădure care s-au întins pe culturi de câmp în Asia, Oceania și America de Sud. Realitatea este că România este afectată de secetă, culturile de grâu, orz, rapiță sunt foarte serios afectate. Companiile care au sisteme integrate, reușesc să diminueze aceste pierderi prin transformarea plantelor insuficient dezvoltate în nutreț pentru animale. Însă, zootehnia nu are în România amploarea necesară, țara noastră fiind importator net de produse animale intermediare și de produse finite. În funcție de datele finale disponibile abia în noiembrie 2020, vom vedea dacă sectorul agrifood are sau nu nevoie de ajutor mai substanțial”, a declarat Adrian Cocan, manager general la Lăptăria cu Caimac.
Agroserv Măriuța, compania care deține marca Lăptăria cu Caimac, se listează la toamnă la Bursa din București. Firma care are unul dintre cele mai populare branduri de lactate vrea să listeze obligațiuni în valoare de 3 milioane de euro, pentru a finanța prima etapă din proiectul de recuperare și refolosire a ambalajelor.
Lăptăria cu Caimac a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro și o echipă de 53 de angajați. Pentru 2020, fabrica estimează vânzări de 11 milioane de euro, urmând să ajungă la 90 de angajați până la finalul anului. Lăptăria cu Caimac are propria fermă de producția a lactatelor. Fabrica de procesare, în care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi.
