Lectură de 13 minute

01 Apr 2022 - Video

Sistemul de garanție-returnare: cine și când va fi administratorul, cum va funcționa și ce investiții vor fi necesare pentru implementare

Redacția Retail.ro

Abonează-te pe  

Administratorul sistemului de garanție-returnare va fi compania RetuRo, singura care a depus la Ministerul Mediului candidatura pentru a gestiona proiectul, iar statul român va avea o cotă de 20% din acțiuni. Numirea administratorului ar urma să se realizeze în luna mai, iar termenul pentru darea în funcțiune va fi, cel mai probabil, amânat, pentru că luna octombrie nu este una fezabilă pentru implementare. Despre funcționarea SGR și investițiile necesare am vorbit cu speakerii invitați la conferința „Economie circulară în retailul local”.

RetuRo - Sistem Garanție Returnare a depus pe 4 martie la Ministerul Mediului singura candidatură pentru administrarea sistemului național de garanție-returnare, prin care românii vor plăti o garanție de 0,50 lei atunci când vor cumpăra o băutură de la un comerciant, bani pe care îi vor recupera după ce aduc ambalajul înapoi în magazine.

La începutul lunii aprilie, Ministerul Mediului va fi cooptat oficial ca acționar în compania care va gestiona proiectul, cu o cotă de 20%, potrivit legii, iar la începutul lunii mai, RetuRo va fi numit acționar al SGR, a declarat Cosmin Teodoru, directorul de gestionare a deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului, în cadrul conferinței „Economie circulară în retailul local”, organizată de Retail.ro.

,,Suntem pe un canal întârziat și încercăm să îl îmbunătățim, să vedem unde putem merge mai rapid și ce poate fi îmbunătățit. A fost perioada de depunere și prezentarea a candidaturilor, a trecut, a fost un singur ofertant, și o singură solicitare. În momentul de față putem spune că am încheiat chiar primul pas care a urmat analizei candidaturii, am avut o întâlnire zilele trecute cu colegii și putem spune deja cu viitorii parteneri ai Ministerului Mediului. Din punctul ăsta de vedere suntem în grafic. În jurul datei de 1 mai va exista o propunere de hotărâre de Guvern din partea Ministerului Mediului prin care să fie desemnat operatorul cu condiția ca pasul anterior, cooptarea statului să se producă. La momentul la care vorbim nu sunt probleme, nici nu se prefigurează”, a explicat Teodoru.

După ce operatorul va primi licență pentru operarea sistemului de garanție-returnare, trebuie stabilite mai multe detalii despre implementare, legate de infrastructura necesară și modificarea calendarului, în contextul în care ar fi necesare circa 18 luni de la obținerea licenței și până la darea în funcțiune a unui sistem operațional complet la nivel național.

„Estimarea unui termen realist de implementare duce spre ideea de 18 luni. Aceste termene ulterioare de implementare țin de partea administrativă și organizațională care vor trebui să aibă loc. De la cooptarea și introducerea în sistem a tuturor producătorilor din industria de băuturi care intră în jurisdicția acestui sistem de garanție, a tuturor comercianților, vorbim despre peste 80.000 de contracte care vor fi semnate cu toți furnizorii din piață.

Sunt multe etape, de la setarea infrastructurii logistice, de colectare a tuturor ambalajelor, până la construirea unor centre de sortare a acestor ambalaje.

În documentația de acreditare observăm necesitatea unor 5-6 astfel de centre de colectare, care trebuie construite de la zero, plus liniile de sortare. Dacă ne uităm la zona de implementare și de colectare pe care colegii din retail trebuie să le amenajeze astfel încât să poată să fie gata pentru preluarea ambalajelor de la comercianți, vorbim de multe etape pe care le-am documentat și le pregătim”, a explicat Alice Nichita, președintele Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate.

Citeste si:
Tei bate palma cu Lidl: farmacia intră în secțiunea „Parteneri” din aplicația Lidl Plus
Tei bate palma cu Lidl: farmacia intră în secțiunea „Parteneri” din aplicația Lidl Plus

Termenul de implementare al SGR trebuie modificat

Termenul stabilit de Ministerul Mediului, luna octombrie a acestui an, nu este fezabil pentru implementarea sistemului. Dacă până la finalul acestui an s-ar putea organiza punctele de returnare în magazine, semnarea contractelor cu cele peste 80.000 de companii, obținerea autorizațiilor pentru plasarea automatelor de colectare și disponibilitatea pe piață a produselor cu codul SGR s-ar extinde până anul viitor.

Dacă vorbim de un termen de 18 luni cu siguranță vom avea o altă abordare, în sensul în care și noi suntem de aceeași părere, că acest calendar de acum trebuie sa fie ajustat. Din punct de vedere al organizării punctelor de returnare la nivel de magazin să spunem că, în cel mai optimist scenariu, ar fi suficientă o perioadă de până la finalul acestui an, excluzând situațiile - care nu sunt puține - în care comercianții chiar trebuie să obțină anumite autorizații, din punct de vedere administrativ, pentru plasarea unui RVM, a unei mașini de colectare automată.

Din punct de vedere al organizării sistemului, credem că merită o analiză mai atentă a acestei perioade. Este important să avem un sistem eficient, cu termene rezonabile, comparabile cu cele aplicate în alte țări ale Uniunii Europene. Eu nu știu să existe un sistem care să se fi implementat în șase luni. Și sfârșitul acestui an este un termen ambițios.

În plus, avem nevoie de o perioadă de tranziție a produselor care intră în SGR. Nu putem să precizăm că în decembrie producătorii și furnizorii naționali, europeni și internaționali să aibă produsele cu codul reglementat de HG și sub logo-ul SGR-ului, în condițiile în care aceste informații nu sunt încă puse la dispoziția furnizorilor, a comercianților locali, aceste informații fiind setate a fi comunicate la 30 de zile de la semnarea contractelor, cu fiecare comerciant”, a explicat Maria Maxim, președintele Asociației Retailerilor pentru Mediu, în cadrul conferinței.

În rândul statelor care au implementat sistemul de garanție-returnare, majoritatea au avut nevoie de mai bine de un an pentru darea lui în funcțiune din momentul adoptării legislației.

„La acest moment vrem sau nu suntem într-o cursă contracronometru atât în ceea ce privește obiectivele producătorilor, cât și în ceea ce privește obiectivele nostre, ca stat membru UE și ar trebui să ne gândim că 2025 este aproape și există acel obiectiv de 25% material reciclat în producția unui nou ambalaj, care este simultan cu obiectivul de colectare de 77%, simultan cu taxa pe plastic care tocmai a fost introdusă. Trebuie să ne gândim că cel puțin pentru obiectivul de 25% de material reciclat într-un nou ambalaj mai înseamnă o dezvoltare, cea a unităților de reciclare.

Toate obiectivele vor fi extrem de greu de atins fără un sistem deja pus în funcțiune și testat.

Momentul T0 este 2025 și trebuie calculat înapoi și văzut cât putem amâna acest termen de implementare. Ne putem uita la experiența celorlalte state de a implementa un sistem de garanție și putem vedea Croația - într-un an de zile de la adoptarea legislației, Estonia, într-un an de zile, Olanda, în doi ani de zile de la adoptarea legislației. Din momentul în care aceste state au adoptat un sistem de garanție, au trecut câteva zeci de ani. Până în momentul de față, inclusiv tehnologia a avansat’’, a declarat Doinița Mihai, vice president Governmental Affairs Eastern Europe South, Tomra.

Modificarea termenului pentru darea în funcțiune a SGR va fi anunțată, cel mai probabil, în lunile care vor urma, după desemnarea RetuRo ca administrator.

,,La nivel principial sunt discuții pe termenul de 1 octombrie. Partenerii noștri din sistemul de garanție returnare știu cum se derulează aceste discuții. În 2023 cu siguranță va exista sistemul, într-o formă sau alta. Noi avem în vedere un act normativ care să regleze toate chestiunile de ordin legislativ care trebuie puse la punct în legătură cu funcționarea acestui sistem. Dacă ajungem la concluzia că termenul de 1 octombrie trebuie schimbat, o să fie schimbat’’, a adăugat Teodoru.

Organizarea și finanțarea SGR

Dacă licența va fi emisă în data de 3 mai, așa cum este preconizat, pe baza termenelor din ultima Hotărâre de Guvern, în următoarele 90 de zile după această dată, va trebuie încheiat procesul de contractare de către companie cu toți comercianții și toți producătorii din piață, fiind vorba de circa 85.000 de contracte. Contractele trebuie, în primul rând, elaborate la nivel de companie. Până atunci, statul trebuie cooptat în acționariatul RetuRo, trebuie obținută finanțarea sistemului și trebuie contactate băncile pentru a obține creditul inițial de investiții cu care va funcționa sistemul. În plus, trebuie stabilită organizația internă a ReturRo și echipă managerială.

„Din punctul de vedere al structurii de implementare a sistemului sigur sunt două componente, adică infrastructura cu care interacționează direct consumatorul, aceasta include aparate de colectare în sistem automat sau colectarea pe bază de saci, interfața pe care o va pune comerciantul în relația directă cu consumatorul, pe de-o parte. Acestea sunt elemente de cost care vor fi inițial suportate de comercianți și acoperite ulterior de către sistem printr-un tarif de gestionare a deșeurilor, a ambalajelor colectate, care cuprinde valoarea garanției plătite de comerciant înapoi consumatorului, include costurile de operare a acestor ambalaje colectate și amortizarea aparatelor, dacă discutăm de aparatele automate de colectare, AVM-uri.

Pe de altă parte, vorbim de infrastructura din spate, care ține de funcționalitatea acestui sistem de colectare. Aceasta este estimată la un cost inițial de investiție de peste 80 de milioane de euro, incluzând aici partea de operaționalizare a centrelor regionale de colectare, numărare, compactare pe care sistemul va trebui să le înființeze și care trebuie să asigure colectare din toate părțile țării.

Acestea vor fi, cel mai probabil, deservite de opt sau mai multe platforme intermediare. Sistemul IT va trebui pus în funcțiune astfel încât să permită înrolarea producătorilor cu toate ambalajele pe care le pun în piață, înrolarea comercianților, pe de-o parte gestionarea registrului de ambalaje, pe de altă parte gestionarea plăților către comercianți și aceasta va veni cu un element de protecția a datelor. În plus, se adaugă partea de transport, de campanii de educație, pe lângă componenta de infrastructură pe care va trebui să o construim de la zero”, a explicat Julia Leferman, director general Asociația Berarii României.

Costurile SGR pentru retaileri și comercianți

Achiziția RVM-urilor și instalarea acestora, la care se adaugă costurile operaționale cu privire la punctele de returnare și de colectare reprezintă 80% din necesarul investițiilor necesare pentru implementarea și organizarea unui SGR.

„Este important și capitalul social al SA-ului, dar acest lucru pe lângă toată investiția și din partea administratorului SGR, dar și din partea comercianților este infimă. Vorbim de cinci milioane de lei cu majorare de capital social. În cele 80 de milioane de euro nu sunt cuprinse și proiectele de investiții are retailerilor și comercianților. Noi vorbim de câteva zeci și sute de milioane de euro. Dacă mă refer la studiile economice de la nivelul statelor Uniunii Europene, revine un procent de 80% comercianților și retailerilor din investiția totală a SGR-ului. Dacă apreciem că 80 de milioane de euro este doar partea SGR-ului, acel 20%, putem face un calcul matematic din care să rezulte cât ar reveni, de fapt, retailerilor și comercianților.

La nivelul fiecărui membru al Asociației și al comercianților mici și mijlocii, vorbim de reamenajare de spațiu, de relocare de personal, dar și de RVM-uri, care deja vizează bugete de zeci de milioane de euro. Cea mai mare parte a acestor bugete pentru centrele de returnare automate rezidă în achiziționarea RVM-urilor, dar și în infrastructura alocată acestora.

Cel mai probabil, pentru majoritatea supermarketurilor, aceste RVM-uri se vor amplasa în apropierea magazinelor, în parcare sau atașate de corpul magazinelor, ceea ce implică și o suprafață dedicată, respectiv un container, al cărui cost poate fi de 20-30% din costul RVM-ului. În plus, trebuie să fie amenajate aceste spații de manipulare, de depozitare, până la preluare ambalajelor de către SGR, magazinul având în continuare obligația de a respecta acele reguli sanitar-veterinare aplicabile pentru unitățile care comercializează produsele alimentare.

De asemenea, sunt costuri de instalare și mentenanța RVM-urilor, costuri IT, pentru integrarea RVM-urilor atât la casa de marcat, cât și în sistemul de IT al SGR-ului, costul cu personalul. De asemenea, să nu uităm costurile cu utilitățile și aici mă refer la energia electrică. La nivel de RVM-uri, pot exista la nivel de magazin două sau trei RVM-uri”, a explicat Maria Maxim, președinte al Asociației Retailerilor pentru Mediu.

RetuRo va funcționa pe principiul not for profit

Compania care va administra sistemul de garanție-returnare va funcționa pe principiul not for profit, nu vor exista și nu se vor da dividende acționarilor, scopul sistemului fiind acela de îndeplinire a unor ținte de colectare și reciclare pe fiecare dintre materiale.

„Sunt niște categorii foarte mari de venituri ale sistemului care vin din zona de vânzare a materialelor colectate înspre reciclare și o zonă principală de venituri care vine din taxa plătită de fiecare producător în parte, acel industry fee. Zona de venituri trebuie să acopere zona de cheltuieli. În zona de cheltuieli avem, pe de-o parte, zona administrativă a sistemului, inclusiv zona de costuri investiționale de stare a sistemului și o componentă care depășește 60-70% din tot capitolul de cheltuieli, care acoperă acest tarif de gestionare și de colectare a ambalajelor. Tariful de gestionare este de două categorii: pe de-o parte, este un tarif pentru colectarea manuală, pentru că va exista în fază inițială a sistemului și colectarea manuală și tariful de colectare automată, care va acoperi costul inițial de achiziționare a infrastructurii automate de colectare, anume RVM-urile”, explică Alice Nichita.

Un sistem național, și la sat, și la oraș

Sistemul de garanție-returnare trebuie să ajungă și în mediul rural, în satele îndepărtate, iar așa cum un camion ajunge să aprovizioneze magazinele mici de pe ulițe, se poate gândi o opțiune pentru returnarea ambalajelor, astfel încât proiectul să fie viabil și la sate.

,,Trebuie să ne bazăm pe principiul accesibilității. Cu cât este mai mare accesul consumatorului la structura de colectare cu atât pot fi atinse mai ușor sau atinse într-un final. Din analiza sistemelor deja implementate în lume s-a ajuns la concluzia că returnarea la comerciant este cea mai bună din toate punctele de vedere, și ecologic, și economic, dar și ca timp. Construcția unei infrastructuri de returnare pe rețeaua de retail este cea mai potrivită.

În țările în care ponderea comercianților mici este scăzută, a putut fi introdusă acea scutire de la obligația de a crea puncte de colectare în magazinele mici, dar, în România, pentru că ponderea magazinelor tradiționale este foarte mare, în jur 50%, o astfel de scutire ar însemna periclitarea atingerii obiectivelor.

Ne putem uita la state precum Germania, Norvegia, Lituania și putem observa că această obligație de a returna la comerciant, inclusiv cei mici, fie că a fost reglementată legal, fie că a fost voluntară, foarte mulți dintre comercianți au aderat la sistem, pentru că într-un final au realizat că este vorba de un serviciu necesar clienților. Sistemul trebuie să fie național, atât în mediul urban, cât și în rural. Va fi un mix logistic de debarasare a ambalajelor de la astfel de magazine și pentru că natural există acest parteneriat puternic între producătorii de băuturi și comercianți, cu siguranță se vor găsi soluții pentru a crea o infrastructură de preluare astfel încât să poată deservi și magazinele mici, așa cum camionul cu marfă ajunge în magazinele mici să facă aprovizionarea acestor magazine”, a explicat Doinița Mihai.

Conferința „Economie circulară în retailul local” s-a desfășurat în parteneriat cu Lidl România. Sponsori au fost: Tomra, Asociația Berarii României pentru Mediu și Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate.

Retail.ro /  Retail.ro /  Video /  Sistemul de garanție-returnare: cine și când va fi administratorul, cum va funcționa și ce investiții vor fi necesare pentru implementare