Redacția Retail.ro 
O redresare treptată a cererii externe și a exporturilor, o relaxare suplimentară a condițiilor financiare, consumul privat rezilient și o accelerare a investițiilor private sunt prognozate să ridice creșterea reală a PIB-ului la 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Investițiile finanțate de UE în infrastructura publică sunt așteptate să susțină puternic creșterea.
În ciuda unor condiții comerciale favorabile, contribuția negativă semnificativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului din 2024 este prognozată să lărgească deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, de la 7% în 2023.
O redresare a exporturilor și o moderare a importurilor, susținute de încetinirea creșterii salariilor și de câștigurile de competitivitate rezultate din investițiile și reformele structurale în desfășurare, sunt așteptate să reducă într-o anumită măsură deficitul de cont curent pe parcursul orizontului de prognoză.
Șomaj scăzut și moderarea creșterii salariilor
Presiunile de pe piața muncii s-au redus, reflectând în principal încetinirea activității economice și creșterea numărului de lucrători străini. Totuși, cererea de forță de muncă rămâne rezilientă, iar rata șomajului este de așteptat să scadă ușor pe parcursul orizontului de prognoză.
Salariile nominale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, au continuat să crească puternic într-un ritm de două cifre în 2024. Cu toate acestea, se presupune că moderarea salariilor va începe să se manifeste în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja mari ale salariului minim, inflația mai scăzută și diminuarea presiunilor de pe piața muncii.
Dezinflația continuă
O încetinire marcată a prețurilor la energie și alimente este de așteptat să conducă la o scădere a inflației IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) de la aproape 10% în medie în 2023, la aproximativ 5,5% în 2024.
Totuși, presiunile asupra prețurilor de bază rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, susținută de creșteri salariale și de pensii, precum și de creșterile încă mari ale prețurilor serviciilor. Se estimează că inflația medie IAPC va încetini în continuare și va intra în final în intervalul țintă de inflație al băncii centrale, de 2,5% ±1 punct procentual, dar abia spre sfârșitul anului 2026.
Mars și Kellanova sunt la un pas distanță de a încheia tranzacția, după aprobarea primită de la Comisia Europeană
Deficitul guvernamental prognozat să rămână ridicat în 2025 și 2026, în cadrul politicilor actuale
Deficitul bugetului general al României este estimat să ajungă la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5% din PIB). Deficitul mai mare decât cel anticipat reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorărilor semnificative ale salariilor din sectorul public, a cheltuielilor pentru bunuri și servicii și a transferurilor sociale, inclusiv pensiile.
De asemenea, reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor, datorită unei activități economice mai slabe decât se aștepta. Se preconizează că investițiile publice ca procent din PIB vor crește semnificativ, reflectând obiective ambițioase pentru proiectele de investiții finanțate atât la nivel național, cât și de UE.
În 2025 și 2026, deficitul este prognozat să rămână ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) sunt prognozate să mențină cheltuielile guvernamentale la un nivel ridicat. Creșterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în linie cu evoluțiile activității economice.
Este important de menționat că prognoza nu include niciun impact al unor eventuale măsuri de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli, incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă.
Totuși, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul guvernamental față de această prognoză, dacă sunt bine concepute și implementate în contextul bugetului pentru 2025.
Datoria publică generală este de așteptat să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, reflectând deficite ridicate și o creștere nominală mai lentă a PIB-ului în anii următori.
