Articol scris de Cezar Ioan, jurnalist, fondator al revistei de specialitate Vinul.ro și fondator al Congresului național pentru gastronomia și vinurile din România, pentru campania #retailAboveCorona prin care retail.ro își propune să scoată la lumină transformările prin care industria de retail trece, dar și soluții, strategii și oportunități pentru jucătorii afectați de pandemia COVID-19.
Oenoturismul e demult un trend “de elită” în țările viticole avansate
Turismul la crame - oenoturismul - este foarte dezvoltat în țări importante producătoare de vin și se adresează segmentului de public activ cel mai puțin sensibil la preț. Astfel, se stimulează cunoașterea și propagarea denumirilor de regiuni, exportul și vânzarea de pe loc (și nu la prețuri reduse, ci dimpotrivă). Ca să dau doar un singur exemplu, cele două puncte de vânzare de vin din cătunul Bolgheri, din Toscana (Italia) vând mai mult vin “de pe loc” către turiști decât reușesc să o facă importatori care se adresează unor piețe naționale importante, precum Japonia. Și e vorba de vinuri al căror preț mediu depășește cu mult 20 de euro (de multe ori chiar sute). Aceeași situație o întâlnim în alte părți din Italia, dar și în Burgundia și Alsacia (Franța) sau pe Valea Rinului (Germania) și nu numai.
Fie că e vorba de turism de o zi, în care vizitatorii sunt cazați în orașele dintr-o regiune și fac de acolo incursiuni la două-trei crame, întorcându-se seara la hotel, fie că e vorba de circuite în care aceștia se cazează timp de 4-5 zile (sau chiar mai multe) la diferite pensiuni și vile dintre vii, acest segment de turism este unul în care se rulează bani mulți. Și în care vizitatorii devin - pe banii și pe timpul lor - veritabili ambasadori ai locurilor vizitate.
Cramele din Dealu Mare așteaptă numărul maxim de vizitatori permis de lege
În cazul “Evadării în Dealu Mare” - deoarece este o premieră națională ca atâtea crame să-și deschidă porțile în același timp, într-o ofertă comună, cu un singur bilet de acces (al cărui preț începe de la 160 lei / zi pentru vizitarea a 4 crame) - gazdele au limitat accesul la un flux de 500 de vizitatori în fiecare dintre cele două zile. Turiștii sunt împărțiți pe grupuri și autocare separate, cu respectarea distanțării sociale și cu program distinct, pentru evitarea aglomerației. Gazdele estimează că numărul celor interesați ar fi, de fapt, mult mai mare, dar în afara regulilor de protecție sanitară o altă dificultate o reprezintă, deocamdată, și numărul relativ mic de spații de cazare în regiune. Organizatorii au afirmat că sunt în curs investiții care vor spori aceste capacități începând de anul viitor.
Pentru a crește atractivitatea oferte, cramele au adăugat, în afară de vinurile propriu-zise și de poveștile despre acestea, alte două elemente de atracție: 10% din încasări vor fi donate către spitalul orășenesc din Mizil, dând astfel o dimensiune de responsabilitate socială întregului proiect, iar programul de vizitare va fi completat și de un eveniment artistic în aer liber (o surpriză). De asemenea, turiștii vor putea achiziționa vinuri la prețuri speciale pe parcursul celor două zile.
“Modelul Dealu Mare” va fi preluat și de crame din alte regiuni și poate fi extins în retail
Acțiunea turistică din Dealu Mare a venit după ce cramele de acolo întreprinseseră deja, la finalul lui 2019, o altă acțiune în premieră națională: o asociație menită să redefinească (în sens crescător) standardele calitative de producție în regiune, să constituie un organism transparent și credibil de certificare superioară și să negocieze cu autoritățile române și europene preluarea acestor standarde în legislație. Asocierea - numită de către fondatori “Inițiativa pentru DOCG Dealu Mare” (de la Denumire de Origine Controlată și GARANTATĂ) - a stârnit atenția producătorilor de vin din alte regiuni, care au înțeles că eforturile comune sunt mai eficiente decât cele individuale. Astfel că acum o acțiune similară a fost convocată și în regiunea Dobrogei.
Fetească, Busuioacă sau Grasă de Cotnari? Ce vinuri consumă cel mai des românii
Prin puterea exemplului și prin bugete comune, constituite prin contribuția colectivă, inițiativele unor asocieri de producători deschid și calea unor activități vizibile de promovare în marele retail și în comunicarea publică. Efectele vor putea fi măsurate abia în următorii ani, dar experiența internațională a demonstrat deja eficiența acestei abordări.
Sursa foto: Vinul.ro
