Redacția Retail.ro 
Opinie scrisă de Dan Bădin, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Conform comunicării, CE va prezenta, până în 2023, un nou cadru pentru impozitarea întreprinderilor în UE, cu scopul de a reduce sarcinile administrative, de a elimina barierele fiscale È™i de a le crea un mediu mai favorabil în cadrul pieÈ›ei unice. Pe de altă parte, cadrul de reglementare propus, intitulat „Business in Europe: Framework for IncomeTaxation” (BEFIT), „va înlocui actuala propunere privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB – Common Consolidated Corporate Tax Base), care va fi retrasă”.
Planurile UE cu privire la taxarea profiturilor, blocate
Considerată până de curând cea mai ambiÈ›ioasă reformă fiscală propusă de UE în domeniul impozitării profiturilor È™i un pas important către o uniune fiscală, baza fiscală consolidată comună a companiilor a întâmpinat, pe parcursul celor două decenii de la prima iniÈ›iativă pe temă, numeroase bariere, drept pentru care a îmbrăcat mai multe forme È™i, în final, a ajuns să fie complet abandonată, având în vedere comunicarea recentă a comisiei.
Prima iniÈ›iativă a CE pentru stabilirea unei baze fiscale comune datează din 2001, fiind lansată în contextul strategiei Lisabona, construită în jurul conceptului de competitivitate. Propunerea a fost amânată de mai multe ori din cauza lipsei de consens din partea statelor membre, dar în 2016 a fost relansată pe două direcÈ›ii – (1) baza fiscală comună (CCTB), constând în adoptarea unei legislaÈ›ii unitare la nivel european pentru calcularea impozitului pe profit, È™i (2) baza fiscală consolidată comună (CCCTB), de completare a CCTB cu norme de consolidare È™i reguli de repartizare a bazei de impozitare a profiturilor între statele membre. În martie 2018, cele două proiecte au fost adoptate de parlamentul european, dar procesul de legiferare s-a blocat în acel punct.
IniÈ›iatorii proiectelor privind baza comună È™i consolidată de impozitare a companiilor au pornit de la ideea că regulile unice vor aduce mai multă claritate È™i predictibilitate în calcularea impozitelor pe profit pentru companiile care activează în statele membre, vor simplifica procedurile de raportare È™i vor spori veniturile bugetelor naÈ›ionale. În plus, uniformizarea legislaÈ›iilor naÈ›ionale din UE ar fi înlăturat o parte din costurile administrative, considerate piedici în calea investiÈ›iilor.
Totodată, companiile nu ar mai fi fost obligate să întocmească dosarul preÈ›urilor de transfer pentru tranzacÈ›iile realizate cu firmele din UE ale grupului, ceea ce ar fi dus la o diminuare a poverii administrative fiscale.
OponenÈ›ii acestui sistem au contestat adoptarea noii baze comune, invocând principiul subsidiarității (neintervenÈ›ia uniunii pe o temă care poate fi reglementată eficient de statele membre), dar È™i estimări privind pierderi de venituri bugetare pentru unele state.
Marile branduri vor plăti pentru deșeurile lor. O nouă lege a UE forțează industria textilă să devină mai responsabilă
Totodată, aceÈ™tia au susÈ›inut că UE nu ar trebui să aibă reglementări diferite de cele internaÈ›ionale ale OECD, respectiv față de proiectul de combatere a erodării bazei impozabile È™i a transferului profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS), având în vedere că anumite acÈ›iuni din acest plan au fost, deja, preluate în directive UE, cum ar fi directiva împotriva evitării taxelor (anti tax avoidance directive - ATAD).
Ce a mai rămas din cea mai ambițioasă reformă fiscală?
Prin noul cadru de reglementare propus, BEFIT, CE schimbă din nou abordarea È™i decide să meargă mai departe numai cu partea de uniformizarea a legislaÈ›iei (CCTB). În plus, CE reconfirmă susÈ›inerea reformei fiscale propuse de OECD care vizează, pe de o parte, taxarea economiei digitale (Pilonul I) È™i, pe de altă parte, impunerea unui impozit minim pe profit la nivel global (Pilonul II).
Dintre măsurile specifice menÈ›ionate în noua iniÈ›iativă, doar câteva sunt preluate din planul anterior, acelea pe care probabil s-a ajuns deja la un consens în discuÈ›iile dintre statele membre. Printre acestea se numără asigurarea transparenÈ›ei publice, prin propunerea ca anumite întreprinderi mari, care îÈ™i desfășoară activitatea în UE, să publice cotele lor efective de impozitare (această transparență este asigurată prin intermediul directivelor privind cooperarea administrativă – DAC).
De asemenea, utilizarea abuzivă a societăților de tip „cutie poÈ™tală” va fi abordată prin noi măsuri împotriva evitării obligaÈ›iilor fiscale, ca o consecință a măsurilor anti BEPS. În plus, noua agendă cuprinde iniÈ›iative referitoare la tratamentul intern al pierderilor (pentru a permite recuperarea pierderilor din profiturile impozabile obÈ›inute cel puÈ›in în exerciÈ›iul financiar precedent), dar È™i reguli privind deductibilitatea capitalului (cu scopul de a favoriza finanÈ›area activităților prin capitaluri proprii, mai degrabă decât prin împrumuturi).
În concluzie, agenda Comisiei Europene privind impozitarea companiilor a fost, practic, redusă la un plan mai puÈ›in ambiÈ›ios, care să se plieze mai degrabă pe propunerea OECD decât pe promisiunile anterioare. În aceste condiÈ›ii, rămâne pe masa discuÈ›iilor elaborarea unei legislaÈ›ii comune privind taxarea companiilor la nivel european, care să presupună o bază comună de calcul pentru impozitul pe profit È™i, implicit, o simplificare a procesului de conformare.
Cu toate acestea, renunÈ›area la consolidare face ca depunerea unei singure declaraÈ›ii pentru impozitul pe profit de către o companie cu activități în mai multe state membre să rămână la nivel de deziderat.
Nu în ultimul rând, chiar È™i noua agendă fiscală a UE rămâne incertă, având în vedere, pe de o parte, că la nivelul OECD nu s-a întrunit consensul necesar pe detaliile reformei fiscale propuse, deÈ™i È™ansele au crescut semnificativ după deblocarea anunÈ›ată de SUA în primăvara acestui an, È™i, pe de altă parte, că procesul de legiferare în UE rămâne greoi atât timp cât se păstrează votul în unanimitate pe iniÈ›iativele legate de fiscalitate.
