Mădălina Dinu 
Maria Costake a fost pasionată de desen încă de la vârsta de 4 ani, când părinții ei au înscris-o la un cerc de pictură, unde a dobândit primele cunoștințe despre artă.
Deși a abandonat pentru o vreme acest traseu, alegând un liceu cu profil real, a revenit la vechea pasiune în timpul facultății, absolvind Universitatea Națională de Arte din București, secția de grafică.
Astfel, a început să lucreze ca freelancer în domenii strâns legate de designul botanic. Cu toate acestea, și-a dorit să urmeze calea spre antreprenoriat, pornind cu o investiție de aproximativ 1.500 de euro.
Începând cu luna decembrie 2022, când a dat startul acestui bussines, a investit până la 500 de euro în promovare. De asemenea, tot ea s-a ocupat de site și de design-ul grafic, dedicând timp, în aceeași măsură, pentru a alege furnizorii potriviți pentru strategia sa de branding.
Totodată, Maria spune că și-a dorit să lucreze cu acest material pentru că, în primul rând, este o țesătură sustenabilă, calitativă și, mai ales, potrivită pentru ideea de la care a pornit afacerea sa: ilustrația botanică.
Mătasea a fost prima mea alegere pentru că este o țesătură delicată și diafană, dar și pentru că este materialul potrivit pentru ilustrațiile mele. În plus, am evitat să fac vreun compromis în alegerea materialului, excluzând din start poliesterul sau bumbacul. Am țintit spre un produs premium care să sprijine conceptul de slow fashion.
Citeste si:Laura Olaru, antreprenoarea care a pariat totul pe genți: Trebuie să fii un bun vânzător. Dacă nu există cumpărător, nu există nici Laura Olaru
Maria Costake, antreprenor român
De la blocul de desen la mătase
Așadar, Maria a hotărât să colaboreze cu un atelier din România, unde a trimis ilustrațiile create de ea. Eșarfele sunt realizate printr-o metodă reactivă, culorile fiind pe bază de apă și fixate printr-o procedură de steaming. În acest mod, culorile rezistă în timp și nu se decolorează odată ce sunt spălate.
În plus, fiecare eșarfă are un design unic, fiind realizate în ediție limitată cu ilustrațiile create de Maria.
Mai mult decât atât, eșarfele costă între 210 lei și 590 de lei, în funcție de dimensiunile alese, iar la cererea clienților pot fi și personalizate.
Maria nu vrea să se oprească la eșarfe
În viitorul apropiat, Maria își dorește ca afacerea ei să crească și să reinvestească profitul în crearea altor tipuri de articole vestimentare, precum rochii și bluze de mătase.
Sunt conștientă, însă, că ar implica investiții mult mai mari crearea acestor tipuri de ținute din mătase. Dar sunt pregătită să testez piața, în ciuda faptului că prețul unei rochii, împreună cu materialul și manopera, ar presupune costuri ridicate.
Maria Costake, antreprenor român
Originea și cultivarea mătăsii
Mătasea este produsă de viermii de mătase (Bombyx mori) care formează coconul în care se dezvoltă larvele. Un singur exemplar fiind capabil să producă un fir de 0,025 mm grosime, cu o lungime de peste 900 de metri. Mai multe astfel de filamente sunt răsucite împreună pentru a forma un fir suficient de gros pentru războiul de țesut, potrivit Worldhistory.org.
Cele mai timpurii mostre cunoscute de mătase țesută datează din 2700 î.Hr. și provin din situl Qianshanyang, din Zhejiang. Totuși, dovezile arheologice recente sugerează că civilizația din Valea Indusului, din nordul subcontinentului indian, producea mătase în același timp cu chinezii din neolitic.
În acele vremuri, mătasea putea fi vopsită și pictată cu minerale și materiale naturale, cum ar fi cinabrul, ocrul roșu, pudra de argint, pudra de scoici, precum și indigoul sau alte cerneluri extrase din materiale vegetale.
Materiale alternative
Mătasea artificială este disponibilă pe scară largă încă de la crearea sa, în anii 1890. Pe piață există mai multe textile care au același aspect și textură ca mătasea, cum ar fi raionul, nailon, poliesterul, bumbacul și bambusul.
În prezent, producția de mătase la nivel mondial este o afacere în creștere. În anul 2000, producția de mătase a atins 84 403 tone, care a crescut la 125 605 tone în 2005.
China și India ocupă primul și, respectiv, al doilea loc în topul celor mai mari producători de mătase din lume.
De asemenea, fibrele sintetice, cum ar fi nailonul și poliesterul, sunt mai rezistente și mai ieftine decât mătasea. Raionul, compus din celuloză, este o altă alternativă la mătase.
De altfel, și fibrele de bambus pot fi tratate pentru a fi asimilate astfel încât să arate și să se simtă ca mătasea.
În contextul sustenabilității, fabricile de bambus sunt din ce în ce mai populare, fiind mult mai potrivite din punct de vedere ecologic, deoarece bambusul crește cu ușurință fără substanțe chimice și, de asemenea, ajută la stabilitatea solului.
