Cristina Marin 
În spatele acestor cifre se află 20 de surse monitorizate zilnic, un laborator intern cu 22 de angajați, trei linii de îmbuteliere și o rețea logistică din care pot pleca aproximativ 100 de tiruri pe zi în perioadele de vârf. Aproximativ 250 de oameni provenind din comunitatea locală lucrează aici pentru ca apa Dorna, captată din munte să ajungă în magazine respectând cele mai înalte standarde de calitate și siguranță alimentară.
Fabrica nu produce apa, ci îi păstrează caracteristicile de la surse, o verifică și o îmbuteliază în cele șase tipuri de ambalaj folosite în unitate: 330 ml, 500 ml, 750 ml, 1L, 1,5L și 2L. Drumul nevăzut al unei sticle începe însă cu mult înaintea liniei de producție, în zona protejată a surselor din care se realimentează Dorna Izvorul Alb.
De la Vârful Oușorul la fabrică
Povestea începe la baza Vârfului Oușorul, în Masivul Suhard, la aproximativ 1.100 de metri altitudine. În această zonă se află captările Izvorul Alb. Apa provine din ploaie și zăpadă, intră în pământ și ajunge, în timp, să formeze izvoarele. Pe traseu preia în mod natural minerale din rocile pe care le traversează.
În apropierea muntelui se întinde și zona din care se realimentează sursa Izvorul Alb. În 2011, compania a preluat în administrare 51 de hectare, reprezentând această zonă de protecție a surselor, conform legislației în vigoare. Aici nu sunt permise construcțiile, săpăturile sau folosirea utilajelor agricole. După restricționarea pășunatului, vegetația s-a dezvoltat treptat, iar pe teren au început să crească arbori în mod natural.
Așa cum știm, pădurea este un scut. La ploile puternice, rădăcinile reduc riscul ca pământul să alunece, în acest caz, spre captările aflate mai jos.
Protecția sursei începe de la suprafață. Dacă limitezi activitățile care pot afecta terenul și lași vegetația să se refacă, protejezi și apa care circulă în subteran.
Andreea Albu, geolog fabrica Coca-Cola HBC Dorna
Citeste si:Coca-Cola în 2026: reduceri de personal și creșterea vânzărilor pentru produsele fără zahăr
Apa Dorna Izvorul Alb are un conținut redus de minerale și sodiu, iar temperatura sa rămâne în jurul valorii de 7 grade Celsius indiferent de anotimp. Ea curge natural, fără pompe, este colectată în conducte și ajunge gravitațional la fabrică. Pe cei aproximativ 10 kilometri de traseu nu intră în contact cu exteriorul.
Totodată, dacă plouă astăzi, efectul nu se vede mâine. Apa are nevoie de aproximativ trei-patru săptămâni pentru a trece prin sol și munte până la sursă. Reprezentanții companiei spun că iernile au devenit mai scurte și cu mai puțină zăpadă, motiv pentru care istoricul debitelor și datele meteo sunt urmărite constant.
20 de surse verificate zilnic
În total, echipele au de urmărit 20 de surse de apă. Legislația românească cere analize microbiologice o dată pe lună, însă la Dorna probele sunt analizate zilnic, potrivit reprezentanților fabricii.
Laboratorul are 22 de angajați și include o zonă dedicată microbiologiei, unde se fac testele de siguranță alimentară, în funcție de rezultatele cărora se decide dacă apa poate intra în producție.
La intrarea în fabrică, apa trece printr-un echipament care îi măsoară continuu principalii parametri. Dacă apare o valoare în afara limitelor stabilite, procesul poate fi oprit imediat, înainte ca apa să intre pe linia de îmbuteliere.
Nu lucrăm doar cu o probă luată dimineața și verificată la finalul zilei. Apa este urmărită permanent, iar sistemul poate opri fluxul imediat dacă detectează o abatere.
Lucian Mihu, directorul fabricii Coca-Cola HBC Dorna
Apa minerală naturală nu este clorinată și nu trece prin tratamente chimice de potabilizare. Mineralele provin din traseul subteran, nu sunt adăugate în fabrică. O dată pe an, în timpul reviziei generale, conducta dintre captări și fabrică este oprită, curățată și verificată.
O sticlă trece prin aproximativ 19 scanări
Schimbarea de ritm se simte imediat ce intrăm în hala de producție. Fabrica operează trei linii de îmbuteliere. Două sunt destinate ambalajelor PET, iar una sticlelor returnabile și nereturnabile.
Pentru apa minerală în recipient de jumătate de litru, una dintre linii poate ajunge la 44.000 de sticle pe oră. Recipientele din PET pornesc de la mici preforme, încălzite și suflate în matrițe. În această etapă pot fi realizate aproximativ 12 sticle pe secundă.
Controlul nu se oprește la apa din interior. Camerele instalate pe linie verifică recipientul, capacul, eticheta, codul și nivelul de umplere. În total, o sticlă Dorna poate trece prin aproximativ 19 scanări realizate în diferite puncte ale procesului înainte să fie acceptată și trimisă spre ambalare în bax.
La viteza liniei, ochiul uman nu ar putea verifica fiecare recipient. Camerele surprind sticla din mai multe unghiuri și resping automat produsul care nu corespunde.
Mihăiță Gabriel Olar, manager producție
De la 8.800 la 22.000 de paleți
După îmbuteliere, sticlele sunt grupate în baxuri și așezate pe paleți. Un palet cu apă la doi litri poate conține 64 de baxuri, adică 384 de sticle. Vara, când cererea ajunge la vârf, fabrica livrează, în medie, aproximativ 1.800 de paleți pe zi.
Primul depozit, construit în 2009, avea o capacitate de aproximativ 8.800 de paleți. În 2017, spațiul înalt de 16 metri a fost modernizat, iar capacitatea actuală este de aproximativ 22.000 de paleți. Temperatura este menținută constantă pentru ca produsele și materialele să fie păstrate în condiții controlate.
Primul depozit, construit în 2009, avea o capacitate de aproximativ 1.800 de paleți. În 2017, spațiul înalt de 16 metri a fost modernizat, iar capacitatea actuală este de aproximativ 22.000 de paleți. Temperatura este menținută constantă pentru ca produsele și materialele să fie păstrate în condiții controlate.
În zilele de vârf, din fabrică pot pleca aproximativ 100 de tiruri. Sistemele logistice urmăresc paleții și comenzile, în timp ce echipele trebuie să coordoneze încărcarea într-o zonă montană, unde accesul este mai dificil decât într-un parc industrial aflat lângă un mare oraș.
„Vara, producția, depozitul și transportul trebuie să se miște în același ritm. Dacă una dintre verigi încetinește, se vede imediat în întregul flux”, a declarat directorul fabricii.
Fabrica din Poiana Negrii face parte din Sistemul Coca-Cola din 2002 și este una dintre cele trei unități operate de Coca-Cola HBC România, alături de Ploiești și Timișoara. Aici sunt îmbuteliate Dorna, Dorna Izvorul Alb și Dorna Poiana Negri.
Diferența față de multe alte produse dintr-o fabrică este că materia principală nu este creată în interior. Apa vine din munte cu proprietățile ei naturale. Unitatea o transportă într-un circuit închis, o verifică, o pune în ambalaj și urmărește fiecare sticlă până la raft, în magazine.
La capătul vizitei, cifrele dau o altă dimensiune unei sticle luate de pe raft: 20 de surse urmărite zilnic, sute de analize pentru o probă, până la 19 scanări de control și o linie care poate produce 44.000 de recipiente într-o oră. Drumul începe însă departe de utilaje, pe Vârful Oușorul, acolo unde ploaia intră în pământ și pornește, fără grabă, spre izvor.
