Otilia Caloian 
La nivel comparativ, afacerile comercianţilor de ciocolată din România au avansat cu 11%, în 2020 atingând un maximum istoric de 4,1 miliarde de lei, iar producţia locală a scăzut în anul pandemiei cu aproape un miliard, până la 640 de milioane de lei. În general, piaţa de ciocolată (producţie şi comerţ) s-a diminuat cu 10,7% faţă de maximul istoric din 2019, ajungând la 4,8 miliarde de lei în 2020, potrivit unei analize realizate de KeysFin.
"Piaţa de ciocolată a avut de suferit în 2020, iar pentru 2021 estimăm să crească cu aproximativ 10% la peste 5,2 miliarde de lei. La impactul negativ al pandemiei (în special în producţie) se adaugă şi decizia strategică a Nestle de la începutul anului 2019, de închidere a fabricii de la Timişoara. Reprezentanţii companiei invocau atunci noile tipare de consum şi deficitul de forţă de muncă, într-un mediu competitiv. Prin urmare, în 2020, Nestle şi-a modificat şi domeniul principal de activitate şi a trecut de la codul CAEN 1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase la 4639 - Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun. În cadrul acestei analize, am decis să includem compania în sub-segmentul comerţ al pieţei de ciocolată pentru a putea asigura continuitatea şi consecvenţa datelor", a explicat Diana Florescu, analist economic la KeysFin.
Kandia și Heidi conduc topul producătorilor din România
Pe segmentul de producţie, în 2020, Kandia Dulce S.A. a devenit principalul jucător din piaţă, cu o cifră de afaceri de 141 milioane lei (22,3% din producţie), urmată de Heidi Chocolat (88,8 milioane lei), RAP Confectioney SRL (66 milioane de lei), Mueller & Prietenii (32,5 milioane lei) şi Marco Polo VE SRL (aproape 20 de milioane lei), conform sursei citate.
Pe sub-segmentul comerţ, în perioada analizată, Nestle Romania SRL conducea clasamentul cu afaceri de 933 milioane lei (22,6% din comerţ), urmată de Ferrero Romania SRL (880 milioane lei), Almira Trade SRL (166,6 milioane lei), Pfeiffer & Langen Romania SRL (166 milioane lei) şi Roshen One SRL (123 milioane lei).
În pandemie, românii au mâncat mai multă ciocolată
Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), la nivelul anului 2020, un român a consumat, în medie, 206 grame de ciocolată bomboane, rahat şi alte produse zaharoase, pe lună, cu 3% mai mult decât în 2019. Totodată, la sfârşitul primului semestru din 2021, consumul mediu lunar a fost de 208 grame de persoană, după ce, în primul trimestru, ajunsese la 224 grame. În 2016 un român consuma, în medie, 157 de grame de dulciuri/lună (ciocolată, bomboane, rahat şi alte produse zaharoase).
Cum a apărut ciocolata
Sunt mulţi cei care consideră ciocolata drept cea mai importantă invenţie culinară a omenirii, iar povestea acestui delicios desert a început în urmă cu aproximativ 2.500 de ani.
Aztecii, spre exemplu, care au descoperit ciocolata lichidă, considerau că aceasta este un dar venit direct de la zeul înţelepciunii, Quetzalcoatl. Mai mult decât atât, semninţele arborelui de cacao erau considerate atât de preţioase încât erau folosite şi drept monedă în schimburi economice.
Pe atunci ciocolata era amară, însă după ce a fost adăugat zahăr în compoziţie, în Europa secolului XVI, ciocolata s-a impus rapid drept desertul favorit al tuturor, de la curţile imperiale până la oamenii de rând.
Numeroşi producători de ciocolată din prezent şi-au început activitatea încă din secolul XIX. Cadbury a început să producă ciocolată în Anglia anului 1868, iar 25 de ani mai târziu, Milton S. Hershey (ce avea să fie supranumit regele ciocolatei), a cumpărat echipamentele necesare procesării ciocolatei la World's Columbian Exposition din Chicago, iar compania fondată de el a devenit una dintre cele mai renumite din lume, fiind prima care a produs pentru consum în masă ciocolată cu lapte, considerată până atunci un desert de lux. La fel şi Nestlé, care şi-a început povestea în anii 1860 tot de la ciocolată şi a devenit una dintre cele mai puternice companii de produse alimentare din lume.
În ceea ce priveşte istoria ciocolatei, pe scurt, aceasta a început în America Centrală, în perioada 1500 - 300 î.Hr., când indienii olmeci cultivau arborii de cacao, conform dovezilor arheologice. Ei cultivau acest arbore în zona de sud a Mexicului şi din boabe preparau o băutură neîndulcită. Între anii 300 î.Hr şi 500 d.Hr., arborele de cacao a pătruns în cultura mayaşă, devenind parte integrantă a acesteia. De acolo provin probabil şi cuvintele cacao şi ciocolată: în limbajul maya, cuvântul pentru arbore era "cacahuaquchtl", iar cuvântul "xocoatl", care înseamnă "apă amară", era folosit probabil pentru a desemna băutura rezultată din boabele de cacao.
Apoi, între anii 600 şi 1000 d.Hr cacaua începe să coboare în America de Sud, boabele de cacao fiind purtate în migraţiile populaţiilor maya şi cultivate în plantaţii. Păstăile de cacao au început să fie considerate un simbol religios, "mâncarea zeilor".
După anul 1200 aztecii au aflat despre arborele de cacao în cadrul schimburilor pe care le practicau cu mayaşii şi au preluat de la aceştia tradiţia preparării "băuturii amare" pe bază de cacao, pe care uneori o condimentau cu ierburi şi mirodenii dar şi cu ardei iute.
Boabele de cacao au ajuns în Europa în secolul al XVI-lea
Din secolul al XVI-lea, boabele de cacao au ajuns şi în Europa, fiind aduse de conchistadorii spanioli. Fiertura pe baza acestor boabe li s-a părut spaniolilor mult prea amară, aşa că au început să adauge zahăr din trestie, dar şi vanilie.
Primul local dedicat consumului de ciocolată se deschide însă în Anglia în 1657, iar în 1765 apare şi prima companie americană specializată în producţia de ciocolată: Baker's Chocolate.
Cum se produce ciocolata
În ceea ce priveşte modul de preparare, puţini cunosc faptul că ciocolata este de fapt un produs de fermentaţie. Boabele sunt scoase din fructele bine coapte ale arborelui de cacao şi sunt lăsate câteva zile la fermentat, timp în care capătă o culoare maronie şi gustul caracteristic de cacao. Apoi sunt uscate la soare. După această etapă sunt îndepărtate impurităţile iar boabele de cacao sunt prăjite, astfel încât aroma să devină mai puternică, şi apoi sunt curăţate de coajă. Ceea ce rămâne, miezul sau boabele de cacao, cu un conţinut mare de grăsime, sunt zdrobite şi amestecate până se transformă într-o pastă din care ulterior se extrage grăsimea, denumită unt de cacao (din care se produce ciocolata albă), rămânând pudra de cacao.
